Sandor Kruk, băimăreanul doctorand la Oxford: “Ar trebui să ne ocupăm şi de bază, nu doar de vârfurile din educaţie”

0
5345

Sandor Kruk a fost olimpic internaţional pe parcursul anilor de liceu când a studiat la Colegiul Naţional Vasile Lucaciu din Baia Mare. A participat la 4 olimpiade internaţionale de astronomie şi astrofizică şi a obţinut toate medaliile posibile. De la menţiune, bronz, argint până la aur. După absolvirea liceului a decis să-şi continue studiile în astrofizică tocmai la Londra. Apoi, s-a înscris la doctorat la Universitatea din Oxford. Nu a rupt definitiv legătura cu ţara natală. Din contră, vrea să-i ajute pe tinerii români cu potenţial, astfel încât a iniţiat pentru ei o Şcoală de Vară, care are loc an de an în Marea Britanie. În plus, anul trecut, a adus în Baia Mare Târgul de Ştiinţe, aflat la prima ediţie, eveniment care a inclus ateliere cu experimente interactive menite să facă ştiinţele accesibile unui public larg. Prima ediţie a manifestării Romania Science Week, proiect iniţiat de Eliza Casapopol şi Sandor Kruk, şi-a propus ca oamenii să descopere o altă faţetă a ştiinţelor, diferită de cea clasică, didactică, prin experimente amuzante, educative şi, mai ales, interactive. Totodată, proiectul se vrea un liant între generaţii, între actualii elevi şi profesori şi absolvenţii români, actualmente studenţi la universităţi prestigioase din ţară şi din străinătate. Sandor Kruk ia în calcul varianta de a reveni în România, însă numai după ce va acumula experienţă în domeniul studiat.

R: Care a fost parcursul tău după ce ai plecat de aici de la Colegiul Naţional Vasile Lucaciu din Baia Mare?
S.K.: După ce am plecat de la Colegiul Naţional “Vasile Lucaciu” din Baia Mare, am studiat astrofizica în Londra. Apoi am început un doctorat la Universitatea din Oxford.
R: De ce ai optat pentru Marea Britanie?
S.K.: Aici sunt universităţi prestigioase pe fizică, astrofizică. În plus, se studiază în limba engleză, o limbă pe care o stăpâneam.
R: Cum a fost viaţa de student în Anglia?
S.K.: Viaţa de student e foarte faină. Nu pot să o compar cu viaţa de student din România pentru că nu am fost student aici, dar mi-a plăcut enorm să fiu student la Londra, pentru că se pune accent pe mai multe laturi. Nu numai pe cea academică, ci şi pe dezvoltarea personală. Studenţii sunt încurajaţi să participe la diverse evenimente, să conducă societăţi, să fie implicaţi în a conduce diverse echipe. Deci, îţi dezvolţi şi alte abilităţi, nu numai cele academice. Asta mi s-a părut o oportunitate foarte bună.

Cu Eliza Casapopol

R: Cum ai fost primit tu ca român între colegii din Anglia?
S.K.: Foarte bine. Nu am avut nicio problemă. Sunt mulţi străini la universităţile din Anglia. O treime din studenţi sunt străini. Când am fost la facultate la Oxford, le-am propus să organizăm olimpiadă de astrofizică în Anglia. Au avut încredere în mine şi în experienţa mea, iar cei de la Universitatea de Fizică mi-au acordat sprijin financiar pentru a organiza aşa ceva. Pe anumite proiecte am reuşit să mă implic ca lider. Pe lângă acest proiect, am ajuns coordonatorul lotului olimpic de astronomie şi astrofizică al Marii Britanii. Am mai derulat o Şcoală de vară pentru elevi români la Oxford. În cadrul acestei şcoli, în jur de 20 de elevi din România sunt invitaţi în baza unor aplicaţii şi selecţii, timp de o săptămână la Universitatea din Oxford la o Şcoală de Vară multidisciplinară, Oxford for Romania Summer (www.oxfordforromania.ro). Ideea a pornit de la faptul că la Oxford sunt multe şcoli de vară, dar costă foarte mult. Tariful ar porni cam de la 2.000 de lire, ceea ce este imposibil pentru elevii români să aibă acest suport material. Atunci ne-am gândit să oferim şansa unor tineri foarte deştepţi, dar din medii defavorizate din România să vină să studieze pe gratis prin sponsorizări pe care le-am obţinut noi. Şcoala de Vară nu a avut o temă, ci e multidisciplinară, de la ştiinţe până la jurnalism, arte, politică.
R: În cadrul Şcolii de Vară ai descoperit nişte tineri deosebiţi?
S.K.: Am descoperit nişte oameni extraordinari, copii care au preluat mesajul nostru. Într-o săptămână nu ai timp să-i pregăteşti pe o anumită materie. Noi am vrut să le deschidem orizontul, să-i impulsionăm, să fie mai implicaţi civic în societate. Mulţi care s-au întors au început proiecte de voluntariat, au început să-i ajute pe semenii lor mai mici.
R: Cum e să te ocupi de lotul olimpic?
S.K.: Eu am încercat să îmbin învăţământul din România care se axează mult pe olimpiade cu învăţământul din Anglia. Mi-am dorit să duc evenimente de genul acesta în Anglia unde nu e aşa populară olimpiada. Sunt copii talentaţi pe partea de rezolvat probleme, pe partea teoretică, pe partea competiţională, ori asta nu exista în Anglia. Şi atunci ideea mea a fost foarte bine apreciată. Din acest lot fac parte copii care studiază în Marea Britanie.
R: Ai ţinut legătura cu România. Îţi doreşti să-ţi aduci contribuţia la dezvoltarea ştiinţei din România?
S.K.: Sigur. Aş dori să fiu cât mai implicat în educaţia din România. Vreau să promovez cât mai mult ştiinţele şi un alt mod de a face ştiinţă în România. După ce voi căpăta experienţă în Anglia, sper să pot să o aplic aici în România şi să fiu mai implicat.
R: Ce ar trebui să se schimbe în România pentru ca tinerii care au studiat în străinătate să fie motivaţi să se întoarcă?
S.K.: Ar trebui să fie mai multă meritocraţie. Oamenii să fie mai serioşi şi mai deschişi către cei care au căpătat o oarecare experienţă şi să-i sprijine să se întoarcă. Sunt oameni care nu doresc să ne întoarcem.
R: Ce ar trebui românii să împrumute de la englezi?
S.K.: Cred că în proiecte de genul acesta, englezii au început de mai mult timp acest stil de educaţie. Stilul lor de educaţie sau mentalitatea lor e diferită faţă de cea din România. Accentul se pune pe bază. Ei încearcă să ridice baza elevilor sus, iar la şcolile din România ne ocupăm mai mult de vârfuri. Ar trebui cumva să îmbinăm cele două niveluri, să fie un echilibru.
R: Când nu te ocupi de ştiinţă ce pasiuni ai?
S.K.: De obicei, mă ocup de ştiinţă. Îmi ia destul de mult timp. Eu mai fac dansuri. Am fost în echipa de dans a universităţii, un fel de salsa.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.