Mistreţii scurmă culturile din Fericea

0
209

Pagubele făcute de mistreţi în satul Fericea sunt mari, sălbăticiunile au ajuns să scurme chiar şi în grădinile gospodăriilor din centrul satului. Localnicii nu mai pun la socoteală pagubele de pe terenurile situate în câmp, de vreme ce mistreţii le intră în curţi.
Agricultorii nu sunt ajutaţi de autorităţile locale, nici de cele judeţene. „Toată lumea constată, dar statul nu plăteşte pagubele”, spun oamenii din Fericea, după ce porcii mistreţi le-au distrus culturile agricole, au fost „arate” cu râturile, fiind distruse chiar şi straturile cu legume de lângă casă. Pe lângă faptul că s-au ales cu pagube, oamenii au ajuns să se teamă pentru siguranţa lor.
„Nu te mai poţi apăra de mistreţi în niciun fel. Au mai atacat, dar nu aşa ca în ultimii ani. Vin până în curtea omului şi nu se tem de nimic, au comportament de porci domestici. Nu ştiu ce se întâmplă… Eu mi-am pus gard electric pe teren, pentru că am capre, dar imediat după gard, la vecinul meu, mistreţii i-au distrus toţi cartofii”, ne-a explicat Ionică Lar, localnic din Fericea.
„E atac al mistreţilor în Fericea, distrug tot”, a spus Angela Lazar, căreia mistreţii i-au distrus culturile din spatele casei. „Ne-au intrat porcii pe terenul de lângă drumul european şi au mâncat spicele din lanul de triticale şi au distrus o parte din ele, călcându-le la pământ. Nu te poţi apăra de ei”, a conchis un alt localnic din Valea Chioarului.

Sesizările curg la primărie

Grădină din Fericea, distrusă de mistreţi

La Primăria Valea Chioarului, au fost depuse nouă sesizări din Fericea. Ioan Burde, primarul comunei, recunoaşte că există o problemă legată de distrugerea culturilor agricole, şi nu doar la Fericea.
„Astfel de cazuri se înregistrează în toate satele din comună. Sunt situaţii în care oamenii au renunţat să mai lucreze terenurile arabile, din cauza stricăciunilor provocate de animalele sălbatice”, spune primarul.
Deoarece legea este ambiguă, primăria se află între ciocan şi nicovală. Oamenii depun sesizări la primărie, iar constatările pagubelor produse de sălbăticiuni sunt făcute de către o comisie formată din reprezentanţi ai ITRSV, gestionarii fondului de vânătoare şi ai primăriei. Teoretic, există posibilitatea acordării unor despăgubiri, însă nu sunt acordate, fiindcă nu se îndeplinesc toate acţiunile de pază necesare, sau pentru că gestionarii fondurilor de vânătoare n-au banii necesari să-i despăgubească pe oameni. Conform legii, pentru ca proprietarii să primească despăgubiri, trebuie să facă dovada că au luat toate măsurile prin care să prevină astfel de situaţii: să împrejmuiască terenurile cu gard, inclusiv electric… În plus, în cazul unui atac din partea sălbăticiunilor, păgubiţii trebuie să informeze urgent autorităţile, adică în termen de 24 de ore. Un şir de prevederi pe care mulţi agricultori nu le cunosc şi, prin urmare, nu le urmează, dar care generează „culpă comună”, astfel încât oamenii rămân cu paguba, iar autorităţile cu … legea.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.