Ziua Drapelului Naţional, marcată şi în Baia Mare

0
305

Autorităţile judeţene şi locale au punctat Ziua Drapelului Naţional în faţa Palatului Administrativ din Baia Mare. Prezenţi au fost comandanţii şi şefii unităţilor şi instituţiilor aparţinând sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Garnizoana Baia Mare, reprezentanţii instituţiilor deconcentrate, ai filialelor judeţene ale Asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere: Alexandru Ioan Cuza, Veteranilor de război, Cadrelor militare în rezervă şi retragere Pintea Viteazu din MAI, Cultul Eroilor Regina Maria, precum şi Asociaţia 22 Decembrie.

După intonarea Imnului Naţional, au luat cuvântul secretarul Consiliului Judeţean Maramureş, Aurica Todoran, primarul municipiului Baia Mare, Cătălin Cherecheş, şi prefectul judeţului Maramureş, Vasile Moldovan, care a transmis mesajul ministrului Afacerilor Interne, Carmen Dan: „Mândria, în forma ei pură şi sinceră, este un sentiment înălţător care motivează şi dă sens celor mai profunde trăiri. Aşa simţim cu toţii când drapelul nostru naţional se înalţă pe redute greu de cucerit graţie performanţelor obţinute de români. Astăzi, la ceas de sărbătoare, se cuvine să privim câteva secunde în interiorul nostru, acolo unde fiecare dintre noi adăpostim acel sentiment natural, firesc, denumit simplu patriotism! Să ne amintim că drapelul naţional este martorul celor mai importante momente ale istoriei, ale acelor evenimente care au definit România şi ulterior au propulsat-o în rândul ţărilor europene. Să ne amintim că tricolorul are puterea de a ne uni pe toţi, în numele idealurilor şi valorilor care fac bine României. Nimic nu ne poate destabiliza atâta timp cât avem un crez comun, chiar dacă în anumite momente îmbrăţişăm momente diferite. Rămânem aceiaşi români recunoscuţi peste hotare, pentru ospitalitate şi omenie, iar drapelul rămâne parte indisolubilă a identităţii noastre în lume”, a spus reprezentantul Guvernului în teritoriu.

Drapelul, sfinţit de episcopul Maramureşului şi Sătmarului

Drapelul Naţional arborat în faţa Palatului Administrativ din Baia Mare a fost coborât luni, 25 iunie, şi sfinţit de către P.S. Iustin, episcopul Maramureşului şi Sătmarului. În timpul ceremoniei, drapelul a fost înălţat din nou în faţa Prefecturii Maramureş. Ziua de 26 iunie a fost proclamată Ziua Drapelului Naţional prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi este marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate istoriei patriei, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.

Scurtă istorie a Zilei Drapelului Naţional

În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru D. Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. O informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat şi stabilit în Muntenia în 1830, profesor şi director al „Colegiului Sf. Sava” din Bucureşti 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic – jud. Prahova). Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa. În timpul revoluţiei de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului naţional. Revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie” şi dându-i denumire de „stindard al libertăţii”. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă ţara noastră mai existând alte trei ţări europene tradiţionale cu steagul tripartit în mod egal şi vertical: Franţa, Italia şi Belgia.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.