Proiect la Şcoala gimnazială Lăpuş

0
202

Este vorba de un atelier şcolar în care elevii învaţă tainele cusutului şi ţesutului tradiţional din zona etnografică Lăpuş, înfiinţat de priceputa şi talentata meşteră populară Elena Ştefan, acasă la ea. Mai întîi, a fost montat războiul de ţesut (“teara”), s-a pus urzeala, apoi cei prezenţi, elevi şi profesori, au văzut cum se lucrează la ţesutul pînzei şi în acest fel proiectul şcolar şi-a atins scopul.

Proiectul EDU-COREOLOGICA, al Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care şcoala este partener, a primit finanţare din partea AFCN. Este o experienţă inedită pentru elevi să o întîlnească pe Elena Ştefan, o doamnă pasionată de cîntecele şi tradiţiile zonei Lăpuş, dar mai ales de ţesutul în teară. Are în casă 50 de piese de costum popular: zadii, poale, cămăşi înflorate, brîie, cioareci, izmene, sumane de lînă, cojoace, toate confecţionate de mîna ei.

Elena Ştefan ne spune: “N-am scos teara din casă 38 de ani… Cămaşa la noi se numeşte cămeşe cu piept sau cămeşe cu piept pă creţele. E făcută din bumbac şi cînepă şi are pe piept un ornament de formă trapezoidală, cusut cu creţuri. Pieptul cămeşii este încreţit, ornamentele sînt în formă de romb sau X de lînă sau arnici şi sînt cusute pe muchia creţelelor. Pe guler, peste cot şi la volanul mînecii, sînt ornamente care formează o bentiţă în mai multe culori”.
Elena Ştefan a trăit muncind la cîmp şi în zilele ploioase se ocupa de arta ţesutului şi a cositului. Ea doreşte să împărtăşească din cunoştinţele sale bogate elevilor de la şcoala din comuna sa.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.