Prăbuşirea mitului Securităţii

3
610

“Securitatea a avut o activitate criminală în anii 1950. Era în subordinea serviciilor sovietice şi a avut ca misiune extirparea elitelor intelectuale religioase, militare, politice. A fost o crimă de mari proporţii împotriva poporului român. Eu sunt absolut sigur că Securitatea a continuat să facă crime şi în anii 1970-1980”, a spus prof. univ. dr. Nicolae Iuga la lansarea volumului “Prăbuşirea mitului Securităţii”. O carte de dezvăluiri despre ceea ce a însemnat Securitatea, despre scenariile din decembrie 1989. Autorii cărţii apărute la Editura Elion, Bucureşti sunt prof. univ. dr. Corvin Lupu şi prof. univ. dr. Cristian Troncotă.
Lansarea cărţii a avut loc recent la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare. De prezentarea volumului s-a ocupat prof. univ. dr. Nicolae Iuga. Nu le-a adus elogii autorilor pentru ceea ce au scris, ci a consemnat şi aspecte negative ale lucrării care face referire la Securitate. De altfel, Nicolae Iuga a punctat că a fost şi el cândva în centrul atenţiei Securităţii, având un dosar de urmărire prin anii 1976-1977.
“Nu împărtăşesc multe din punctele de vedere care se regăsesc în carte sau ipoteza fundamentală a acestei cărţi că este vorba de o luare de poziţie polemică faţă de o altă carte editată, tipărită în Baia Mare, cartea generalului Rogojan, care a fost şeful de cabinet al ultimului comandant al Securităţii, Iulian Vlad. Nu mi se pare în regulă să polemizăm cu persoane care nu sunt de faţă sau nu mai sunt în viaţă. Pe de altă parte, mi se pare absolut binevenită ideea că atunci când foşti securişti polemizează între ei avem şansa de a afla cât de cât ce s-a întâmplat”, a declarat prof. univ. dr. Nicolae Iuga.
Acesta a făcut referire şi la alte aspecte abordate în carte. Este convins că da, a fost trădare “în cazul activităţii conducerii Securităţii la nivel de decembrie 1989”, aşa cum reiese şi din volum. “Ca unul care nu am informaţii de aşa natură, după părerea mea nu era altă soluţie la acea vreme. Armata trebuia să scoată blindatele în stradă, să folosească armele la Timişoara în decembrie, conform unui ordin al lui Nicolae Ceauşescu. Ce era de făcut? Asta nu avea decât să-i înrăiască pe oameni. Indignarea şi opinia revoltei publice internaţionale ar fi fost de natură să legifereze intervenţia unor puteri străine în România”. Nicolae Iuga apreciază că în carte “se află şi nişte texte polemice vizavi de unele texte ale lui Aurel Rogojan, dar şi nişte memorii ale generalului Iulian Vlad care-l pun într-o reacţie foarte umană, chiar şi atunci când a fost arestat şi a aflat că va avea de executat nişte ani de detenţie”.
În plus, Nicolae Iuga a menţionat că, la momentul decembrie 1989, totul s-a desfăşurat conform unui scenariu bine pus la punct. “Există o altă ideea abordată: dacă a existat un scenariu unic sau o sumă de scenarii pentru a pune în practică modalitatea gândită de a produce haosul în România şi de a se legitima preluarea puterii de cei care au preluat puterea atunci. Eu zic că da. Atunci eram la facultate la Bucureşti. Era o revistă a studenţilor, Amfiteatru. Imediat în 1990 această revistă a fost preluată de nişte redactori tineri. Radu G. Ţeposu ne-a solicitat pe mai mulţi din ţară, din oraşe mici şi mijlocii să scriem ce s-a întâmplat între 22-25 decembrie. Radu G. Ţeposu a strâns hârtiile şi când le-a citit a rămas surprins. Eram de numărul zecilor. Erau elemente invariabile, ceea ce anulează ipoteza mişcării spontane şi denotă existenţa unui scenariu”, a adăugat Nicolae Iuga.

3 COMENTARII

  1. Numai şi numai de frică!
    Acum după 28 de ani securiştii care au păstrat averi şi poziţii sociale bune şi foarte bune, după ce averea naţionala este în mâinile lor iată că vin şi cu pretenţii.
    Au inventat legenda că V:I. seful lor din 89 practic a dat ordin să trădeze pe „nea Nicu”, şeful lui şi al lor de o viaţă, care le asigura trai şi putere . Ei activiştii partidului comunist , ei cei de care se temea întreaga populaţie a ţării, ei care verificau tot ce mişca în ţară ,ei care mergeau şi veneau peste hotare, ei care aveau drept de viaţă şi moarte asupra „tutulor”.Ei deţineau armament sofisticat, muniţie şi tehnici de luptă moderne, ei care aveau efective militare bine instruite şi dotate nu ca restul armatei, brusc şi dintr-odată au devenit iubitori de popor şi valorile lui, popor pe care-l bătea, subjuga, minţea infometa îl băga în puşcării pentru orice încercare de eliberare din spaţiul lagărului socialist. Mii de români au sfârşit împuşcaţi pe fâşie, înnecati in Dunăre, sfârtecaţi de câmpuri minate deoarece încercau să treacă frontiera, spre o altă viaţă. Alte mii erau condamnaţi la ani grei de puşcărie pentru acelaşi ideal. Mai mult împreună cu miliţia verificau mamele, surorile dacă erau gravide sau nu . Avorturile provocate erau pedepsite ca şi crime, iar nedenunţarea moaşei sau asistentei care provoca avorturi le costa viaţă, fiindcă nu li se permitea medicilor să utilizeze instrumentarul specific decât cu aprobarea oamenilor securităţii şi multe mame mureau de septicemia pe mesele de operaţie. Ei care deţineau controlul asupra economiei deoarece în numele contraspionajului aveau birouri în toate unităţile economice şi deţineau toate secretele au fost puşi pe tapet şi în pericol de a fi înlăturaţi în forţă de către marile puteri. Laţul se străngea în jurul parului pe plan European iar ei ştiau că dacă se ajunge la răsturnarea puterii pe o cale paşnică cum se întâmpla în estul Europei atunci ei cei din aparatul de securitate şi nunumai vor da de seamă dur şi letal pentru faptele lor de vitejie şi a înaintaşilor lor . De la modul de a fi selectaţi şi până la misiunile criminale, toate deveneau capete de acuzare irefutabile. Planul „B ” era trădarea cuplului ceauşist a camarilei şi sacrificarea răzvrătriţilor numiţi revoluţionari care nu mai puteau îndura umilinţa şi nedreptăţile sociale în tot mai multe oraşe, începând cu Timişoara. Fireşte că populaţia razvratită cu ura sa de zeci de ani îi căuta pe securişti şi unde îî prindeau îi pedepseau exemplar şi în consecinţă înţelegerii dintre Stefan Guşă şi Iulian Vlad aceştia au fost arestaţi şi duşi în garnizoane militare unde de fapt au fost apăraţi de furia populaţiei. Apoi a fost desfiinţată prin decret Securitatea dar lucrătorii ei au fost asimilaţi de Armata care tocmai fusese acuzata de complicitate în masacrele de după executarea cuplui ceauşist. Iată cum Securitatea prin I. V. s-a salvat pe sine neavând nici o treabă cu păstrarea integrităţii teritoriale şi a fiinţei naţionale. Şi au scăpat pielea şi au cucerit poziţii sociale în diverse structuri care în altă vreme le ostracizau. Martorii lui Iehova, Masoni, Legionari, Partide Istorice, Casa Regala a Romaniei. Apoi în vâltoarea politică au ocupat locuri cheie în partide şi nunumai, au penetrat cu agenţii rechemaţi de afara ca investitori străini economia prin aşa zisă privatizare care de fapt era distrugerea unităţilor de producţie a căror piaţă externă deranja interesel marilor concerne mondiale. Aşa au apărut milionarii şi miliardarii în valută forte care deveneau capitaliştii postrevoluţionari. Au fost vândute sau desfiinţate principalele susrse economice naâionale care dădeau independenţă economic fiind înlocuite cu pieţe de consum. Pe locul fabricilor de lapte şi mobilă apăreau mall-uri. Produsele oferite populatie flamânzite erau de calitate îndoielnică dar altfel ambulate. Vasile Tivadar

  2. Stimată doamnă Camelia Tocaci,
    Oare din artiol cititorii nu trebuiau să afle, în primul rând părerile autorilor. Despre aceste păreri nu ne spuneți nimic, sau articolul trebuie să releve doar că Securitatea nu a trădat, fapt care face plăcere fostei agenturi?

  3. La acea prezentare de carte, dl. Nicolae Iuga a vorbit frumos, argumentat și la obiect, ca un adevărat profesor universitar.

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.