Aurul României

0
763

Din cele mai vechi timpuri şi până în zilele noastre, căutătorii de comori râvnesc la aurul dacilor. În anul Centenarului Marii Uniri, se discută că iniţiatorii controversatului proiect minier de exploatare şi prelucrare pe bază de cianuri a bogatului zăcământ aurifer de la Roşia Montană pretind României despăgubiri de patru miliarde de lei, deşi prin Constituţia din 1923 şi Legea minelor din 1924 toate bogăţiile subsolului României au devenit proprietate a statului nostru. Producătorii au fost obligaţi să predea tot aurul statului, la preţul mondial. Dealtfel, din antichitate şi până azi, pe plan mondial, cele mai căutate bogăţii sunt aurul şi sarea.

Roşia Montana
Roşia Montana

Aurul este cotat azi la 1.300 dolari pe uncie, iar cuprul se menţine în jurul a 7.000 de dolari/tonă. La sfârşitul anului 2016, rezervele de stat de aur, în milioane de uncii, sunt: S.U.A 261,50, Germania 108,60, Italia 78,83, Franţa 78,32, R.P. Chineză 59,24, Federaţia Rusă 51,93, Elveţia 33,44, Japonia 24,60, Olanda 19,69, India 17,93, Portugalia 12,30, Turcia 12,12, Regatul Unit 9,98, Liban 9,22, Spania 9,05, Austria 9, Belgia 7,31, Singapore 4,10, Suedia 4,04, Africa de Sud 4,03, Grecia 3,63, Republica Coreea 3,36, România 3,33, Polonia 3,31 etc.. Sarea, dacă în 2012 se extrăgeau 281 milioane t, în 2015 producţia mondială a fost de 290 milioane t.
În perioada interbelică, la minele statului şi în cele concesionate de particulari, prioritară era extracţia minereurilor aurifere şi a sării. Regia întreprinderilor miniere şi metalurgice ale statului din Ardeal, în luna octombrie 1925, punea în funcţiune Instalaţia de Afinare a Aurului din Baia Mare. Salinele Ocna Şugatag şi Rona-Coştiui asigurau sare pentru ţările din Europa Centrală. Legea minelor din 1929, prevedea dreptul de prioritate a statului asupra cumpărării aurului şi al argintului, la preţul mondial, iar în cazul că Banca Naţională nu cumpăra, lăsa libertate de valorificare a produselor. În perioada respectivă, la minele din Munţii Apuseni şi din Regiunea minieră Baia Mare, pe lângă minereurile aurifere obişnuite, se extrăgea şi o cantitate importantă de minereu cu aur liber (aur nativ vizibil) şi se practica spălatul aurului din albia pâraielor şi râurilor. Literatura de specialitate menţionează că în minele din Valea Roşie – Baia Mare, aurul se găsea sub formă nativă sau asociat cu pirită, la Cavnic era şi aur nativ impregnat în cuarţ sau diseminat în masa piritelor, iar la Baia Sprie se găsea rar aur liber, mai ales în cuarţ. Aur se extrăgea şi prin spălare din nisipul rîului Săsar şi al pîrîurilor. În urma comerţului clandestin cu aur şi a creşterii numărului de furturi de aur nativ, în anul 1936, a fost aprobată Legea pentru controlul circulaţiei metalelor preţioase, care prevedea restricţii şi sancţiuni pentru cei care se ocupau cu comerţul şi transportul clandestin de aur. În anul 1937, apărea o nouă Lege a minelor, care îi obliga pe producători să vândă tot aurul la stat, prevăzând sancţiuni pentru cei care cumpărau sau furau aur.
În perioada interbelică, cea mai mare producţie de aur în România s-a realizat în anul 1937. Două treimi provenea de la minele din Munţii Apuseni şi 1/3 de la minele din Regiunea minieră Baia Mare. România era a doua ţară producătoare de aur din Europa. Cea mai mare rezervă de aur a B.N.R. a fost în anul 1940. În condiţiile celui de-al Doilea Război Mondial, producţia anuală de aur a scăzut.

Palatul BNR
Palatul BNR

Prin Decretul nr. 244 din 10 iulie 1978 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, se impuneau o serie de restricţii privind deţinerea, vânzarea, introducerea sau scoaterea din ţară a metalelor preţioase şi a pietrelor preţioase. Producţia de aur a crescut, în anii 1987-1988, s-a rambursat cu aur datoria externă a ţării. După anul 1990, volumul lucrărilor geologice de punere în evidenţă de noi resurse minerale a scăzut, aşa că a fost nevoie de atragerea în circuitul economic a produselor reziduale miniero-metalurgice din halde, iazuri de decantare şi alte depozite tehnologice, şi cuprinse în Legea Minelor nr. 61/1998. Decretul 244/1978 a fost abrogat abia prin O.U.G nr. 190 din 9 noiembrie 2000 privind regimul metalelor preţioase în România. Pe parcurs, s-au adus unele modificări şi O.U.G nr.190/2000 a fost republicată în anul 2004, cu modificările ulterioare. Banca Naţională a României a sistat, din anul 2001, cumpărarea aurului rezultat din prelucrarea concentratelor, respectiv de la agenţii economici autohtoni. În contextul Constituţiei din 2003, republicată, s-a adoptat şi promulgat Legea minelor nr. 85/2003 care reglementează desfăşurarea activităţilor miniere în România.
După cum a comunicat preşedintele Comisiei Industrii şi Servicii a Camerei Deputaţilor, ing. Iulian Iancu, la întrunirea recentă a Asociaţiei Naţionale a Profesioniştilor din Geologie şi Minerit, proiectul pentru noua Lege a minelor va fi modificat într-o variantă radical îmbunătăţită, axată pe punerea bogăţiilor solului şi subsolului ţării exclusiv în slujba interesului naţional, resursele naturale reprezentând o parte importantă a avuţiei naţionale. Din anul 2000 şi până în prezent, rezerva de aur este menţinută de B.N.R. între 103 şi 104 tone. Acum, 60 de tone din aurul României se află în custodie la Banca Angliei.
Guvernul României, cu respectarea Directivei (UE) 2015/1535 a Parlamentului European şi a Consiliului din septembrie 2015, în şedinţa din 1 martie 2018, a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 10 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 190/2000. Având în vedere importanţa în plan economic a operaţiunilor cu metale preţioase şi pietre preţioase, este imperios necesară asigurarea unei discipline riguroase a pieţei şi un înalt nivel de protecţie al consumatorilor. Deşi exista obligaţia legală ca vânzarea, cumpărarea şi scoaterea din ţară a lingourilor şi/sau topiturilor din metale preţioase sau aliaje ale acestora să se realizeze numai dacă acestea sunt însoţite de raport de încercare eliberat de A.N.P.C, sunt numeroase cazurile de nerespectare a acestei obligaţii. Pe teritoriul României, pot fi puse pe piaţă doar obiectele din metale preţioase care au aplicată marca de titlu, marca de responsabilitate şi marca de stat.
A.N.P.C. aplică marca statului pe obiectele din metale preţioase comercializate în România şi exercită drepturile şi obligaţiile specifice activităţii de încercare, analiză, marcare, expertizare, înregistrare, vizare şi autorizare, în calitate de autoritate competentă pe teritoriul României. În sensul prezentei Ordonanţe, se definesc: metale preţioase – aur, argint, platină şi paladiu, precum şi aliajele acestora, sub orice formă; pietre preţioase – diamantele naturale, rubinele naturale, safirele naturale, smaraldele naturale şi perlele naturale sau de cultură. Marcarea are ca scop certificarea faptului că obiectele din metale preţioase au conţinutul de metal preţios corespunzător mărcii de titlu aplicate şi identificarea operatorilor economici care au aplicat mărcile de responsabilitate. Printre altele, prin această Ordonanţă, sunt exceptate de la marcare metalele preţioase sub formă de materii prime, adică lingourile de metale preţioase. Având în vedere licenţele acordate de A.N.R.M. pentru explorare/exploatare de aur din aluviuni, diverse perimetre miniere de minereuri polimetalice, cuprifere, din iazurile de decantare, dar şi construcţia / modernizarea Uzinei metalurgice de la Zlatna, prevăzută în Programul de Guvernare, odată cu aprobarea noii Legii a minelor şi a Normelor de aplicare, credem că se vor face precizările de rigoare privind marcarea lingourilor de metale preţioase. Prin Ordinul nr. 207 din 27 aprilie 2018 al preşedintelui A.N.P.C., au fost aprobate modelele mărcilor de stat ce urmează să fie aplicate pe obiecte şi bijuterii din metale preţioase (platină, paladiu, argint şi aur) de către această autoritate naţională. Aplicarea mărcii de stat reprezintă operaţiunea de imprimare în relief a imaginii mărcii pe obiectele şi bijuteriile din metale preţioase, prin presare sau gravură cu laser.
ing. Lazăr-Aurel PANTEA

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.