Jocul cu democraţia

0
183

Preşedintele ar trebui să dea tonul medierii între puterile statului, de atitudinea sa constructivă depind multe lucruri în ţară, însă Klaus Iohannis se plasează în contra guvernanţilor şi intră de pe acum în campania electorală pentru prezidenţialele de anul viitor. Scopul său este încurajarea partidelor din opoziţie să atace continuu şi cu forţă puterea legislativă şi executivă PSD+ALDE. Şeful statului are însă de înţeles adevărul că instigarea la revoltă publică este infracţiune, deci sperăm să revină cît mai repede pe calea constituţională!
Românii l-au ales pe Klaus Iohannis pentru că părea un om cu experienţă de conducere şi mai serios decît junele Victor Ponta (un fel de Iliescu tînăr), însă constatăm că regula lucrului „bine făcut”, cu care a cîştigat alegerile prezidenţiale, a fost un simplu slogan electoral, nu un crez de viaţă. Preşedintele pare foarte nervos, nimic nu-i iese după voie, trebuie să accepte resemnat deciziile puterii, ca o roată de dreapta mişcată de motorul din stînga. Nu mai suportă situaţia să fie mînă moartă şi în ultimul an de mandat se pare că va fi foarte dur.
Ne-am fi aşteptat să propună soluţii europene, dar nu găseşte idei economice şi sociale în jurul cărora să se fixeze politic, pare hipnotizat de rapiditatea cu care guvernanţii de centru-stînga măresc salariile şi pensiile şi-şi securizează astfel voturile. Ar putea propune eliminarea pensiilor speciale, inclusiv ale primarilor, ar putea critica subvenţiile populiste (Prima Casă, Prima Maşină…), dar sporurile în sondajele de opinie ar fi discutabile.
Subiectul justiţiei a menţinut treaz spiritul provocator al opoziţiei şi a reuşit să convingă o parte din populaţie că PSD şi ALDE complotează pentru a-i scăpa pe preşedinţii partidelor de la putere de acuzaţiile penale, însă este greu să-i convingi pe toţi alegătorii că legisla­ţia a fost construită doar pentru a-i salva pe cei doi „penali” de puşcărie… Mulţi oameni au experienţe personale nefericite cu justiţia română, au simţit pe propria piele cît de dreaptă este.
Atacul preşedintelui de la şedinţa PNL va duce la repornirea protestelor de stradă (primul va fi în 10 august 2018), iar dacă guvernanţii nu vor ceda puterea, Klaus Iohannis mai are o cale, greva, pentru a forţa declanşarea de alegeri anticipate – nedorite de opinia publică raţională, căci ar duce la instabilitate politică cu doar 5 luni înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Reducerea TVA şi a impozitului pe venit au mulţumit mediul de afaceri şi sindicatele, în ideea că salariile trebuie să se apropie de cele din vest. Salariul minim pe economie a urcat în doi ani de la 1.050 la 1.900 lei, deci aproape s-a dublat.
Vrem cu toţii un viitor mai bun şi îl construim participînd, implicarea civică fiind un semn de sănătate a democraţiei. Mesajele negative pot fi însă înlocuite cu cele pozitive – în loc să strigăm împotriva cuiva, să milităm pentru ceva. Ca să ne simţim liberi, trebuie să ne clădim libertatea împreună cu ceilalţi şi să păstrăm bunele relaţii cu cei care au alte păreri decît ale noastre.
Putem alege ce dorim, chiar şi să fim nefericiţi că avem convingeri greşite, sau putem să dezbatem fundamentul guvernării, dacă avem spirit intelectual, şi să ne punem pe noi în centrul preocupărilor, nu pe alţii. În acest climat politic tensionat, guvernanţii se aproprie tîrîş de jumătatea mandatului (în decembrie). Preşedintele nu vede nici o realizare bună în cei doi ani de guvernare PSD+ALDE, deci se critică şi pe el însuşi. Politicienii de la putere sînt „iraţionali”, zice el, deci propune soluţia: „să-i atacăm pe toate căile”, să-i alungăm, cu alte cuvinte – ceea ce seamănă a lovitură de stat, nicidecum a democraţie.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.