România vinovată

0
48

Discuţia în Parlamentul European despre statul de drept a degenerat în opinii politicianiste, iar europarlamentarii populari (majoritari în forul comunitar suprem) nu s-au străduit să afle adevărul, ci au ameninţat executivul şi legislativul român să ia seama… Discursul premierului Viorica Dăncilă a mişcat totuşi ceva în ecuaţie, de vreme ce protocoalele secrete vor fi anchetate, însă este cam puţin după un efort politic atît de mare!
Cuvîntul în apărare a fost curajos, prim-ministrul a spus că poporul are dreptul să decidă ce ideologie şi ce politicieni îl reprezintă şi a informat oficial adunarea că justiţia română încalcă drepturile omului şi refuză să colaboreze cu puterea executivă şi cu cea legislativă, ba chiar li se opune – prin declanşarea de anchete penale, ultima fiind deschisă contra şefilor jandarmilor, care în 10 august 2018 au împiedicat ocuparea clădirii Guvernului de către manifestanţii violenţi. Viorica Dăncilă s-a plîns apoi de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, raport politizat, şi a cerut să fie informată cine-l întocmeşte. Premierul a insistat că legile justiţiei nu restrîng independenţa magistraţilor şi că au primit avizul de constituţionalitate, sau urmează.
Şedinţa a fost comentată acasă în termeni extremi, puterea a lăudat prestaţia Vioricăi Dăncilă pînă la „mîndru că sînt român”, iar opoziţia a criticat-o pînă la jignire. Nu am văzut nici o concesie din partea cuiva, nici un efort de obiectivare… Scopul statului este să asigure egalitatea tuturor cetăţenilor ţării în faţa justiţiei, să legifereze strict în interesul poporului, să-i ocrotească pe oamenii săraci, să asigure o societate fără privilegii pentru bogaţi – astfel de teme merită să fie analizate, acesta ar fi interesul politic prioritar. Nu lupta oarbă pentru putere.
În ultimii ani, sute de mii de români au fost ascultaţi ce vorbesc la telefon şi în spaţiul lor privat au fost ascunse microfoane şi camere video, pe presupunerea că ar fi corupţi (interceptările au fost declarate ilegale de Curtea Constituţională a României). Oare de ce Parlamentul European şi Comisia Europeană nu critică zecile de protocoale secrete? Probabil pentru că au avut cunoştinţă de aceste adăugiri la lege şi deci sînt în mare măsură responsabili pentru încălcarea libertăţilor omului. În loc să dea statistici privind achitările, Viorica Dăncilă ar fi trebuit să întrebe dacă Bruxellesul ştia de Ordonanţa 6 din 2006 emisă de guvernul tehnocrat. Nu credem că ar fi primit răspuns la această acuzaţie, în joc fiind prestigiul UE, şifonat dacă ar recunoaşte ce-a itulit…
Şefa executivului român, ea însăşi europarlamentar, ar fi trebuit să ţină un discurs relaxat, ca între colegi, dar chirurgical în aprecieri şi fără înflăcărare, fără resemnare. Să fi fost de bună-credinţă, să fi arătat nevoia de îndreptare a erorilor, nedreptăţilor şi abuzurilor la care au fost supuşi milioane de cetăţeni români, de procurori şi judecători. Probabil că Viorica Dăncilă a avut ceva de protejat, o înţelegere, o promisiune primită, şi de aceea doar s-a plîns de MCV şi de protocoale. Fie a vrut să abată atenţia de la ezitările partidului său. În cele din urmă, s-a lăudat cu realizările economice, lăsînd impresia că se scuză de ceva ce n-a făcut. Impresia generală a fost totuşi una bună, poate şi pentru că parlamentările din plenul european au semănat cu o baladă haiducească plină de iatagane turceşti…
Succesul discuţiei ar fi fost aducerea la adevăr a relaţiei dintre cele trei puteri ale statului român: Parlamentul este voinţa poporului exprimată prin legi, Guvernul dă forţa de aplicare a legilor, iar justiţia garantează respectarea legilor. Fiind preocupaţi de Brexit şi de bugetul redus pe 2020 cu 12 miliarde de euro, europarlamentarii i-au îndemnat pe politicienii din România să se descurce singuri. Altfel…

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.