Tradițiile maramureșene, în Țara Sfântă

0
313

Cântecul și dansul popular maramureșean au ajuns în ținutul israelian. În prima săptămână din luna noiembrie, artiștii și dansatorii Ansamblului Folcloric Național Transilvania s-au aflat în premieră, în Țara Sfântă, acolo unde au participat la două emisiuni-spectacol, difuzate în direct de televiziunea națională. Au fost zile de neuitat, o experiență unică, după cum mărturisește directorul Ansamblului Folcloric Național Transilvania, Iuliana Dăncuș. Sentimentele de emoție și trăirile înalte duhovnicești i-au încercat însă pe toți cei din delegația maramureșeană. Asta cu atât mai mult, cu cât aceștia au avut ocazia să calce pe locurile sfinte și chiar să se boteze în râul Iordan.

Lacrimi în ochii românilor

R: V-ați întors recent din Israel, unde ați sus­ținut două emisiuni-spectacol. Cum ați ajuns să susțineți două emisiuni-spectacol în acest loc semnificativ pentru întreaga creștinătate?
I.D.: Acest proiect s-a putut înfăptuit printr-un parteneriat încheiat între Consiliul Județean Maramureș prin Ansamblul Folcloric Național Transilvania și TVR Cluj. Acest parteneriat dorește să marcheze Centenarul României. Această caravană a debutat în luna mai, când am fost în Budapesta și am prezentat o emisiune pentru românii de acasă și pentru cei de acolo. Am continuat în Israel. Se pare că va mai fi o emisiune în Italia, la Florența. Acest lucru a fost făcut pentru a transmite românilor de acolo și de acasă, prin intermediul emisiunii “Cântec și poveste”, momente de folclor. Noi am dorit să ne sărbătorim. Fiecare om când își sărbătorește ziua de naștere își cheamă alături familia, prietenii, pe cei care l-au sprijinit și la o sărbătoare tu ești vesel, bun, darnic. Asta am dorit și noi să facem.
R: Unde ați filmat cele două emisiuni?
I.D.: Acest turneu s-a desfășurat sub titulatura Caravana România-Israel și a venit să marcheze Centenarul României. În cadrul acestui turneu, Ansamblul Folcloric Național Transilvania a susținut două spectacole pe televiziunea națională în cadrul emisiunii “Cântec și poveste” din două orașe reprezentative pentru România. Primul este Zichron Yaakov (Memoria lui Iacov), un oraș înfiin­țat chiar de către evrei sioniști români plecați din zona Galațiului unde locuiesc și mulți emigranți din România și copii ai lor care știu România din poveștile părinților, bunicilor și știu să se exprime și în limba română. Acest lucru mi l-a spus un localnic. La început a fost un oraș viticol. Inclusiv arhitectura are multe influen­țe din orașele vechi românești. Aici au venit mulți români, au dansat cu noi. A fost invitat chiar un nepot din familia celor care au înființat orașul. El este fermier, și-a păstrat îndeletnicirea pe care a avut-o bunicii lui. Faptul că au fost lacrimi în ochii lor, au dansat împreună cu noi, s-au pozat cu noi, ne-au admirat costumele, au ascultat muzica noastră, arată în primul rând respect pentru poporul român care întotdeauna a fost prieten cu această națiune. Nu a fost niciodată nicio problemă între cele două culturi. Ba chiar și-au împrumutat de la unii la alții influențe în costumul românesc, dar și în muzica lor. Se știe că imnul Israelului este inspirat dintr-o linie melodică a unei melodii populare românești. Eu îi îndemn pe români să fie mândri de tot ceea ce au, nu trebuie să ai multe, ci trebuie să te respecți, să îți respecți trecutul, să îți respecți prietenii, să îi respecți pe cei care te-au ajutat, să fii corect, să fii muncitor.
Al doilea oraș a fost Haifa, un oraș în care de asemenea trăiește o mare comunitate de evrei emigranți din România, evrei români. Spectacolul din Haifa a avut loc în fața Primăriei, în Parcul Memoriei, un parc închinat celor care s-au luptat pentru libertatea Israelului. În acest parc se desfășoară anual un singur eveniment. A fost prima dată când s-a acceptat să se danseze acolo, pentru că autoritățile israeliene au înțeles relațiile apropiate și sprijinul poporului român pentru poporul israelian. Ne-am bucurat. În cele două emisiuni i-am avut ca invitați pe: președintele Consiliului Județean Maramureș, Gabriel Zetea, președintele CJ Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan, vicepreședintele CJ Dolj, Oana Bica, primarul orașului Ulmeni, Lucian Morar.

“Un turneu binecuvântat”

R: Care a fost ineditul acestor emisiuni-spectacol?
I.D.: Am fost pentru prima dată moderatorul unor emisiuni. Au fost două emisiuni în direct. A ieșit bine, nu am supărat pe nimeni, pentru că atunci când faci emisiuni pentru două culturi, pentru două popoare poți să greșești. I-am avut alături pe Angela Buciu, pe Florentina și Petre Giurgi, Ioana Pricop, Alexadru Pop, Dumitru Dobrican. Angela Buciu nu a avut niciodată șansa să fie în Israel. A fost și pentru ea o experiență unică. Niște trăiri puternice. Orice creș­tin trebuie ca măcar o dată în viață să ajungă în Țara Sfântă.
R: Ați simțit emoția românilor care au venit să vă vadă în țara în care s-au stabilit?
I.D.: Pentru noi a fost o experiență deosebită, o trăire profundă pentru că a fost pentru prima dată când Ansamblul Folcloric Național Transilvania, în cei 59 de ani de activitate, a fost într-un turneu în Israel, un turneu binecuvântat, fără nicio problemă. Pentru noi a fost o mare realizare pentru că la spectacolele noastre au participat oameni de acolo pe fețele cărora s-a putut citi bucuria, emoția transmisă de către muzica, dansurile și costumele noastre și faptul că într-o țară atât de importantă și care și-a lăsat amprenta asupra civilizației omenirii, am remarcat că România este foarte apreciată și Maramureșul, de asemenea.

Colindul românesc, la Betleem

R: Care a fost impactul acestui eveniment? Ați “cules” deja roadele?
I.D.: A fost un proiect organizat împreună cu TVR Cluj și TVR 3. Noi spunem că am primit laurii. Mai exact, am fost invitați în luna decembrie să continuăm această caravană care marchează Centenarul României în Italia, la Florența, organizată în colaborare cu TVR Cluj și TVR 3, finan­țată integral de o asociație de români din Italia.
R: Cum apreciați că a fost experiența din Israel pentru Ansamblul Folcloric Național Transilvania?
I.D.: Ținând cont de faptul că instituția noastră, o instituție emblematică pentru cultura maramureșeană care păstrează cu multă responsabilitate tradițiile, a fost pentru prima dată într-un proiect-eveniment în această țară, experiența este de neuitat. Numărul delegaților a fost de 38 de persoane. Totul s-a petrecut sub binecuvântarea lui Dumnezeu și nu am avut nicio problemă, nici de sănătate, nici de alt gen să nu ne putem susține spectacolele-emisiuni. Noi am crezut că e un drum foarte lung, dar nu e deloc așa. Am ajuns foarte repede. Pentru noi nu este un eveniment marcat, va rămâne în primul rând în sufletele noastre, va rămâne o experiență memorabilă. Sperăm că am transmis emoția prin emisiunile de acolo, prin fotografiile și informațiilor pe care le-am transmis prietenilor noștri. Un moment special s-a creat la Betleem la Catedrala Nașterii Mântuitorului Iisus Hristos, catedrală construită peste peștera unde s-a născut Mântuitorul și au venit magii să se închine. Aici am colindat și toată lumea a fost încântată. Am transmis și live acest moment pe pagina de socializare. Acest colind va rămâne peste ani într-o arhivă de suflet a instituției noastre. E o mare realizare să ajungi să colinzi în această catedrală chiar în apropierea Crăciunului.

Pe urmele Mântuitorului în Israel

R: Ce v-a impresionat cel mai mult?
I.D.: Locurile sfinte. Pe mine m-a impresionat catedrala din Betleem. Catedrala e realizată în secolul VI. E reconstruită după ce a fost construită de Împărăteasa Elena. Se știe că ea și-a dedicat o mare parte din viață pentru a aduce la lumină și a proteja locurile sfinte din Israel. Tot ce am văzut mi s-a părut făcut cu mult gust: grinzile, bolțile, mozaicul, peștera. Simți spiritualitatea locului și ești marcat de ceea ce e acolo. Mi-aș dori să revin. Nu știu dacă împreună cu Ansamblul Folcloric Național Transilvania. Dar eu, personal, sper să pot anul viitor să mă reîntorc. Am reușit să văd Mormântul Sfânt, Iordanul, Mănăstirea Sfântul Sava, un punct important de pe Valea Plângerii, Biserica Sfântului Teodosie, cel care a lăsat un regulament în ce privește viața de obște monahală. Am fost la biserica unde e piatra Sfântului Gheorghe, am fost la o biserică rusească unde a fost cea de-a doua găsire a capului Sfântului Ioan Botezătorul, în Grădina Ghetsimani. Toți cei care am putut ne-am botezat în râul Iordan. Am respectat ce se cere acolo. Am îmbrăcat cămașa ce trebuie purtată când intri în râul Iordan. Una din componentele Corpului de balet, Andreea, a fost ziua ei și a spus: a fost cea mai frumoasă zi de naștere din viața mea. Vă dați seama că nu a fost cu tort. A fost la câteva mănăstiri și apoi a intrat în râul Iordan. A fost un moment emoționant. Aceste locuri merită tot efortul din partea creș­tinilor să fie protejate. Creștinismul a adus mult bine omenirii și în mod special familiei și femeii. Au fost experiențe frumoase pentru cei tineri. Toată lumea s-a închinat s-a rugat. Ne-am rugat pentru familie, prieteni, pentru țară, pentru această instituție.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.