Marile puteri economice poartă bătălii crâncene ce au ca miză dreptul de întâietate asupra exploatării resurselor, conturând și câmpul de bătălie acolo unde se află ele. Din fericire (sau nu?!), și România este un teren de joacă pentru cei mari și tari. Cum procedăm spre a proteja bruma de resurse ce ne-a mai rămas? Afundându-ne în dezbinare, încărcându-ne cu ură, manifestând pizmă și o mare debusolare. Cârma corabiei s-a frânt, lăsând țara în voia curentelor politice, plutind fără strategie pe marea învolburată a bătăliilor economice. Ratăm oportunitățile de negociere ce au ca miză exploatarea resurselor de dragul păstrării jilțului.
Economia de piață se circumscrie pe funcționarea legii cererii și ofertei. Atunci când se fac determinări ale ritmului de creștere economică și se pornește de la un nivel ridicat al acoperirii cererii agregate, oferta generalizată rămânea oarecum blocată, limitată. Plafonarea ofertei se traduce prin stagnare economică. Investițiile, inovarea și tehnologizarea sunt căile de spargere a blocadelor stagnării, dar și ele își au limitele lor. Pentru a putea continua să producă peste cererea saturată, marii producători au perfecționat conceptul de obolescență, adică programarea duratei de viață a bunurilor spre a putea fi înlocuite cât mai rapid. Aplicarea mecanismului solicită consumuri sporite de resurse și energie, cerute de plusul de producție, dar și de pierderile imense rezultate din nevânzarea în integralitate a bunurilor. Scopul declarat este legat de menținerea controlului riguros asupra piețelor specifice.
Goana după resurse este mai acerbă astăzi decât cea după aurul american din sec. XVIII -XIX. „Munții noștri aur poartă…”, dar și Marea Neagră ascunde în adâncurile ei bogățiile tare râvnite de cei mari și tari: petrolul și gazele naturale. Pădurile sunt întinse, cu arbori falnici numai buni de a fi transformați în cherestea, peleți sau mobilier. Câmpiile sunt rodnice, clima favorabilă. Investitori din lumea largă, purtători de interese economice și politice, stau la pândă, adulmecă și atacă vertiginos ori de câte ori se ivește ocazia de a cumpăra pe bani mărunți dreptul de exploatare a resurselor. Din nefericire pentru noi, am avut și avem destui decidenți politici de doi bani care le oferă pe tavă ceea ce-și doresc, în schimbul a te miri ce mărgele sau oglinjoare.
Ziditorii României de la 1918 – Iuliu Maniu, Vasile Goldiș, I.C. Brătianu, Alexandru Vaida Voivod – și toate celelalte personalități ale vremii au gândit și acționat la unison, urmărind interesul neamului: vrem o națiune mare și unită! Unitatea și interesul general, privite în sensul lor cel mai curat, s-au pierdut încetul cu încetul. Unii dintre făuritorii României au murit crezând în aceste valori. După 1949, socialiștii-comuniști au transformat noțiunile de unitate și de interes general într-o monedă ieftină, erodată până la epuizare de atâta folosință și lipsă de acoperire în fapte. Socialiștii-capitaliști de după ’90 le-au schimbat sensul, transformând interesul general în interes personal și unitatea în luptă politică. Care politică? Ce luptă? O masă de clănțăi ce se spurcă unii pe alții îndemnând la ură și învrăjbire.
Astăzi, independența țărilor se cântărește în resurse, în energie, în valori materiale dorite tot mai abitir de marile multinaționale. Perioada colonialismului clasic n-a murit, și-a schimbat doar înfățișarea și a îmbrăcat alte haine. Acum noul tip de colonialism înseamnă interese corporatiste și geopolitice. Marile companii fac sau desfac guverne în țările unde au interese economice (resurse). O fac pentru că pot! Și pot pentru că au de-a face cu indivizi incompetenți ce nu pot pricepe nici măcar semiotica cuvintelor, darămite sensul valorilor pentru care au luptat Cei Mari care au făurit Marea Unire.
Lăcomia, rapacitatea, lașitatea, incompetența și diletantismul politrucilor ce-și zic conducători permit cedarea controlului asupra resurselor în favoarea altora, de peste mări și țări. Nouă ne rămâne să… „cerșim din poartă-n poartă” de la ei, din al nostru. Poate vom primi ceva firimituri din ceea ce odată stăpâneam!
Pentru mai multe analize marca Prodatacons, urmăriți paginile economice ale cotidianului „Graiul Maramureșului”, accesați http://www.prodatacons.ro sau vizitați pagina oficială de Facebook Prodatacons.
Conf. univ. dr. ec. Vasile BÎRLE
