Forţă de muncă puţină faţă de cerere la Ariniş!

0
88

Comuna Ariniş se situează în top la venitul pe cap de locuitor, deşi este una dintre cele mai mici administraţii, ca număr de populaţie, din judeţ. Situaţia economică bună se datorează în primul rând numeroşilor agenţi economici de pe raza localităţii. Aceştia, însă, nu au de unde recruta forţă de muncă suficientă pentru derularea activităţilor la parametri optimi.

Deoarece mâna de lu­cru este puţină în Ariniş, firmele încearcă să aducă forţă de muncă din comunele învecinate: „Economic, comuna merge bine, că la veniturile pe cap de locuitor suntem pe locul şapte în judeţ, cred. Avem de pierdut din cauza acestui lucru, că la distribuirea sumelor de la Ministerul Finanţelor suntem consideraţi, spre exemplu, după Baia Mare, Recea, Tăuţii Măgherăuş, Fărcaşa, Dumbrăviţa etc, cu veniturile cele mai mari pe cap de locuitor. În consecinţă, ni se alocă bani mai puţini. Deşi aceia nu vin la noi în buget decât o parte, că avem firme multe în comună. Ne descurcăm bine, dar nu cum am dori noi. Însă după Poienile Izei, suntem cea mai mică comună ca număr de locuitori! Sunt puţin peste 1.100 de persoane cu domiciliul stabil. Mai pleacă şi dintre aceştia să-şi caute de lucru prin alte părţi. Vin în schimb din zona Codru să muncească la noi, însă nu sunt atâţia oameni de câţi ar avea nevoie firmele”, ne-a explicat Gheorghe Mureşan, primarul Arinişului.

O fabrică mare de produse din cauciuc funcţionează în comună

Fabrica de produse din cauciuc

Pe raza localităţii există chiar un mare producător de produse din cauciuc, venit din Germania, care doreşte să-şi mute întreaga activitate aici, după ce şi-a închis fabrica din ţara mamă: „Avem noroc cu fabrica asta mare şi mă bucur că am reuşit să-i aducem. Dorinţa lor, când s-au stabilit, a fost terenul, aşa că ne-am ocupat să îl putem vinde, să devină proprietari şi aşa să fim siguri că nu mai pleacă. Când a fost criza, prin 2010, în Germania fiind firma mamă, au desfiinţat-o şi vor să o facă la Ariniş toată, să producă aici pentru toată Europa. Deja au construcţii pe hectare întregi. Când au venit la noi, automat ne-am mobilizat în Consiliul Local şi le-am vândut terenul, că asta au vrut, proprietate privată. Mi se pare şi normal. Nu îi dai teren pe 49 de ani şi apoi ce se întâmplă?! În momentul în care au vă­zut că suntem dispuşi să le vindem, nu au pus nici măcar problema preţului terenului. Aşa că noi chiar am făcut bani la bugetul local. Ca să nu vorbim de câţi bani am încasat la buget din autorizaţiile de construire, la nivelul a ceea ce au făcut ei acolo. Acum salariaţi, impozit pe teren etc. Cred că în prezent au în jur de 100 de salariaţi. Ar avea nevoie de mai mulţi, dar e o problemă în comuna noastră cu forţa de muncă insuficientă. Ei aduc cauciuc natural sub formă de pastile şi au nişte prese mari, care funcţionează pe curent, la temperaturi înalte, ce presează cauciucul şi-l fac covor, sau bucăţi distincte pentru ce anume este necesar. Sunt şi dotaţi cu utilaje de ultimă generaţie. Firma este foarte serioasă, iar actualul patron este şi ginere aici în comună. Însă revin, problema noastră cea mare este lipsa forţei de muncă!”, a conchis primarul.
De obicei, tinerii sunt cei care pleacă în căutarea unui loc de muncă la oraş, sau în străinătate: „Sunt din comună, dar lucrez şi locuiesc în Baia Mare. Am plecat la oraş încă de pe băncile şcolii. Câştig mai bine decât dacă lucram în comună. Mulţi vecini de-ai mei, tineri, au plecat şi ei tot la oraş, sau chiar în străinătate”, ne-a spus tânărul Vasile P. „Pleacă tinerii din comună la oraş să-şi găsească un loc de muncă mai bun, deşi sunt posibilităţi de a lucra şi la noi în sat”, a explicat şi badea Gheorghe.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.