În sistemul bugetar…

0
138

Cu salarii ca afară se muncește ca în țară. Dacă adăugăm și unele zile libere în care privații lucrează, iar bugetarii jubilează rezultă că zicala „după muncă și răsplată” pe plaiurile mioritice și-a pierdut termenul de valabilitate. Legea salarizării ne (unitare) a adus salarii mari și indemnizații majorate, sporuri peste sporuri, prime de sărbători, vouchere de vacanță mai multor categorii de bugetari.

Liderii Coaliției au dat asigurări că la buget banii necesari vor fi și legea trebuie percepută ca o mare victorie a actualei guvernări. Declarațiile lui Dragnea pot fi bine primite, numai că sînt motive ca opinia publică să fie de altă părere. Propagandiștii PSD-ALDE, în dezbaterile și demonstrațiile televizate din timpul campaniei electorale și după alegerile din 2016, deliberat, au omis să pună în discuție statutul bugetarilor, în raport cu întreaga societate. Bugetarii profesează în instituții ale statului, puse în slujba cetățenilor și își iau leafa din banii contribuabililor, plătitori de taxe și impozite. Pe de altă parte, societatea nu se reduce numai la categoria bugetarilor, în ansamblul ei și este formată din diverse categorii sociale, angajații din mediul privat, pensionarii, tinerii cuprinși în diferite forme de școlarizare, oameni cu probleme de sănătate sau de altă natură. Prin urmare, logic ar fi ca de efectele pozitive ale legii, indirect, să beneficieze întreaga societate, prin servicii de mai bună calitate, oferite de instituțiile statului tuturor cetățenilor. Din partea bugetarilor ele presupun mai multă responsabilitate individuală, competen­ță, profesionalism, operativitate în rezolvarea problemelor, eliminarea birocrației, corupției, o mai mare eficiență printr-o mai bună organizare a muncii. La ora actuală, după cum performează instituțiile bugetare, realitățile cotidiene confirmă că pe bugetari majorarea salariilor nu i-a determinat să dea curs unor principii ce țin de etică, moralitate, schimbări de atitudini și mentalități, nu de banii din propriul buzunar. Exemple din care rezultă că eficiența muncii nu este pe măsura salariilor primite sînt în tot sistemul bugetar, ele nu trebuie căutate cu lumînarea. Deși justiția, de salarii exagerate beneficiază de peste două decenii, rămîne una dintre instituțiile controversate și confuze ale sistemului bugetar. Deciziile contradictorii luate la vîrful sectorului, pe oameni îi derutează și îi fac să-și piardă încrederea într-o instituție menită să facă dreptate în societate. Cum este posibil ca pe marii corupți ai țării DNA-ul și I.C.C.J.-ul să-i trimită după gratii, iar C.C.A.-ul să-i scoată pe bandă albiți și nevinovați, motivînd constituirea ilegală a completelor de judecată. Seria exemplelor continuă. Înai­nte ca legea salarizării să intre în vigoare, primii care au dat buzna la salarii majorate au fost aleșii și numiții în demnități publice, începînd cu președintele statului pînă la primarul din comuna Dărîmata. Că vorba vine, cine împarte parte-și face și ce-i în mînă nu-i minciună. Pe demnitarii de rang înalt, salariile amețitoare cu nimic nu i-au făcut mai responsabili față de problemele societății și ale țării. Dacă salariul premierului se justifică prin gafele făcute, legat de salariu nu știu ce ar avea de spus președin­ții celor două camere și al țării, aflați pe baricadele unui război politic de gherilă, inutil și interminabil ce aduce prejudicii grave societății. Parlamentarii cu buzunarele doldora de bani își fac făcutele și nimănui nu dau socoteală. Detalii oferite despre preocupările lor înseamnă pierdere de vreme. Spun doar atît că prin satul meu, uitat de lume, nu am auzit ca în anii democrației să fi călcat picior de parlamentar. Nici în administrația locală, după majorarea salariilor, mari minuni nu se întîmplară. Aleșii locali defilează cu proiecte nefinalizate și reportate de la o legislatură la alta. Anul viitor vin localele și obrazul subțire cu proiecte prăfuite se ține. În goana după imagine, aleșii locali, pe bani publici, organizează festivități, taie panglici, se îmbracă în straie populare și lasă impresia că se află în mijlocul poporului. De la sănătate, sector bugetar ce beneficiază de salarii majorate și nejustificate, cetățenii au crezut că vor beneficia de servicii medicale și tratamente corespunzătoare standardelor europene. Degeaba, în afara faptului că șpaga a început să bată în retragere, în sistem schimbări de fond nu s-au produs. În spitale, birocrația face legea, organizarea muncii lipsește cu desăvîrșire și pe alocuri lipsa de profesionalism este vizibilă. În absența unor planificări riguroase, pacienții așteaptă cu orele în fața cabinetelor medicale din policlinică, sînt purtați cu hîrtii de la o secție la alta, calculatoarele nu merg, iar aparatura medicală și învechită dă semne de oboseală și nu mai răspunde la comenzi. Sănătatea rămîne sistemul de referință în care actuala guvernare a pus căruța înaintea cailor.
Medicina modernă nu se face cu salarii majorate, ale personalului, pe criterii subiective cum ar fi tentația medicilor și asistentelor să plece din țară. Stoparea lor poate fi făcută prin decizii administrative și ferme, însă lipsește voința politică. Dr. Raed Arafat are dreptate cînd spune că medicii de la stat în spital lucrează doar patru ore, după care dau fuguța la cabinetele private. Concubinajul între prestația la stat și privat a medicilor nu este în favoarea pacienților. Medicina modernă pe lîngă profesionalism presupune investiții în aparatură medicală performantă de ultimă generație. Concluzia e clară, pînă la ora actuală, de pe urma sectoarelor bugetare care beneficiază de salarii majorate, marea majoritate a societății nimic nu are de cîștigat. De anul acesta este rîndul celor din educație să aibă parte de salarii majorate. Cu detalii vom reveni la momentul potrivit.
Prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.