Cine cheltuie mai mult

0
79

Bugetul de stat este instrumentul cheie al Guvernului pentru acest an fiscal, partidele de la putere își susțin programul de guvernare. Anul curent va avea alegeri europarlamentare și prezidențiale, deci miza banilor crește de două ori. Așa se explică disputa politică acerbă, politicienii fiind agitați și înfuriați de-a binelea, fiecare partid dorește să-și promoveze agenda de priorități și s-o întîrzie pe-a adversarilor. Concurența politică este imensă și se ține cont doar de interesele partinice. Situația ar putea fi calmată prin introducerea bugetelor multianuale, dar clasa politică nu practică dialogul rațional!
Partidele de la putere și din opoziție au concepții diferite privind prioritățile de cheltuire a veniturilor. Există conflicte și între administrația centrală și cele locale, concurează pe aceiași bani, 333 miliarde lei (o treime din produsul intern brut). Ministrul Finan­țelor Publice are datoria să nu permită ca bugetul să se dezechilibreze, iar Guvernul și Parlamentul au rolul să negocieze cu toate părțile interesate cum să împartă fondurile între instituții.
Chestiunea pare complicată, însă un cadru multianual ar ordona distribuirea după o viziune în interesul național și în limita resurselor. Schimbarea guvernelor aduce răsturnarea priorităților. Cele mai mari ponderi în cheltuielile din proiectul de acest an au asistența socială, 100 miliarde lei, și salariile, tot 100 miliarde lei. Acestea domină și reflectă politica actualilor guvernanți, care susțin în mod special protecția socială și nivelul de trai. Urmează cheltuielile cu investițiile, 50 de miliarde, și cu bunurile și serviciile, alte 50 de miliarde – aici intră și pensiile, care vor crește cu 15% (6,5 miliarde lei) din septembrie 2019.
Nu-i dificil să împarți bugetul, știm ce categorii de cheltuieli există și fiecare instituție are un proiect. Cadrul financiar stabilește doar plafoanele de cheltuieli. Însă totul depinde de previziunea pentru veniturile ce vor fi colectate de la contribuabili! Deocamdată, statul român merge pe deficit bugetar anual programat, în 2019 ar putea fi de 2,55% din produsul intern brut, deci sub 3%, limita recomandată de UE. În 2018, România a avut deficit sub 3%, ceea ce arată că finanțiștii își fac treaba, nu scapă cheia din mînă. Datoria guvernamentală e ținută la 35%, în creștere, dar cu mult sub limita de 60%.
Avem însă programe cu credite de angajament, precum: finanțarea Cinematografiei cu o jumătate de miliard de lei în 2019-2021, 10 miliarde pentru dezvoltarea Regiunii de Nord-Est, 2,4 miliarde pentru 2.000 de grădinițe, 6 miliarde pentru bătrînii neputincioși și fără ajutor, 6 miliarde ajutor de stat pentru zonele cu șomaj ridicat, 2,5 miliarde pentru 20 de centre de radioterapie… Ministerele capătă între 31 miliarde lei (Educația) și 50 milioane lei pentru Turism (SRI are 2,5 miliarde lei – suma poate fi redusă).
Pentru bugetele locale, pe lîngă veniturile proprii ale primăriilor, va veni de la bugetul central suma de 50 miliarde lei, respectiv 60% din nevoile bugetelor locale. Cele mai mici comune vor avea buget de minimum 2 milioane lei. iar cele mai mici orașe, minimum 6 milioane lei – dublu ca pînă acum. Consiliile județene primesc minimum 400 lei pe locuitor, față de 250 lei pînă acum. Pe total, sînt prevăzute cheltuieli mai mari ca în 2018 cu 15,4% (41 miliarde lei).
Dar accentul politic trebuie pus nu pe bani, ci pe disciplina bugetară, combaterea fraudei, controlul financiar și controlul muncii! Interesele financiare ale statului nu sînt suficient de bine apărate de actualele norme financiare și se risipesc multe fonduri (apreciem noi, 25%). Scopul politicienilor raționali ar fi să avem deficit zero, într-un buget multianual.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.