Cultura şi noi

0
76

Sărbătorim, la mijlocul lunii ianuarie, în chiar ziua naşterii lui Eminescu, Ziua Culturii Naţionale. Fiind o iniţiativă a Academiei, până acum manifestarea a fost organizată în Aula acesteia din Bucureşti, aflată pe Calea Victoriei. Este prima dată, în acest an 2019, când Ziua Culturii a fost celebrată în centrul Capitalei, la Ateneul Român. O idee salutară sub aspectul participării unui public mai numeros, dar şi prin posibilitatea de a asocia şi alte puncte pe afişul zilei.

O mulţime entuziastă s-a precipitat să pătrundă în clădire şi să-şi găsească un loc în sală, lucru nu chiar aşa de simplu. La Academie, accesul este permis tuturor celor veniţi, fără a mai fi introdusă obositoarea operaţie de identificare şi înscriere în condică. Festivitatea de la Ateneu, căpătând statutul de acţiune de protocol cu grad zero, a complicat într-un fel accesul, necesitând în prealabil o invitaţie sau solicitarea în avans a dreptului de acces. Plus precauţiile SPP cu trecerea prin cadrul de control, respectiv buzunărirea în exces, pentru a justifica semnalul sonor de avertizare (erau cheile). Sala a fost arhiplină, ca la un concert cu mare trecere.
Moderator, nu ne-a surprins, preşedintele Academiei Române a avut un discurs echilibrat şi înaripat. Domnia sa va rămâne în continuare pe scenă, pentru a invita la microfon pe vorbitorii prezenţi pe ordinea de zi (cam prea mulţi după opinia noastră, iar unii dintre ei s-au lungit fără motiv), pentru a le mulţumi la sfârşit şi a le strânge mâna. Drept care, un scaun a fost aşezat în stânga scenei, iar Ioan-Aurel Pop a stat acolo ca un şcolar.
Surpriza aşteptată: pentru prima dată, a fost prezent şi a vorbit preşedintele Klaus Iohannis, aplaudat cu respect. Din partea Academiei, au vorbit domnii Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului ştiinţific suprem, şi profesorul Eugen Simion, şef de şecţie, preşedintele Fundaţiei pentru Ştiinţă şi Artă, co-organizatoare a programului zilei. Dacă cel dintâi a optat pentru expunerea „Statalitatea românească şi vechile sale lăcaşuri”, extrem de interesantă, în pofida titlului mai încifrat, cel din urmă a preferat să vorbească despre „Cultura – a câta putere în stat?”, titlu polemic şi descompus cu inteligenţa caracteristică. Preafericitul Părinte Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a prezentat un mesaj ascultat cu evlavie. Două prezenţe guvernamentale: Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei, cu tema „Cultura naţională, valori, permanenţe în contextul european”, şi Valer Daniel Breaz, ministrul culturii şi identităţii naţionale, care a construit un lung „Omagiu Culturii Naţionale”. Nelipsit în această zi din faţa publicului, actorul Dorel Vişan a susţinut un recital Eminescu. Iar Filarmonica George Enescu a contribuit cu momentul muzical încredinţat Cameratei regale.
Ceasuri instructive, încărcate de emoţie, primite şi urmărite cu încântare de publicul sălii risipit pe un larg registru de vârste. Ele au fost prelungite de solicitarea atenţiei prin cele organizate în foaierul Ateneului Român. O expoziţie foto-documentară realizată de Biblioteca Academiei, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, a aşezat sub privirile celor prezenţi lucruri memorabile. A putut fi admirat manuscrisul poemului „Luceafărul” ca şi ediţia în 38 de volume a operei eminesciene, cuprinzând toate manuscrisele lui Mihai Eminescu, proiect demarat şi coordonat de academicianul Eugen Simion şi executat de artistul plastic Mircia Dumitrescu, membru de onoare al Academiei.
Nicolae BUD

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.