Liliana Mocanu, „înger pentru o zi” pentru cei aflați în suferință

0
595

Liliana Mocanu și-a petrecut ultimii 12 ani din viață în Baia Mare. În toamna lui 2013 a ales să se stabilească în Barcelona, Spania, dar a rămas cu inima și cu gândul la locurile natale. În plus, și-a propus să-și ajute semenii din România, în mod practic. Așa a ajuns să își ia în serios rolul de „înger” pentru a dărui o speranță celor din jur, dar mai ales pentru a le oferi cele necesare traiului de zi cu zi sau un sprijin financiar. Recent, Liliana Mocanu a poposit și în Maramureș. A vrut să deruleze și aici o campanie umanitară prin intermediul Asociației „Fii înger pentru o zi”, unde este membru fondator. Chiar dacă va fi mai mult „omul din umbră” al asociației din cauza distanței care o desparte de țara natală, Liliana Mocanu spune că va sări în ajutorul aproapelui ori de câte ori va fi solicitată.

Campanii umanitare în întreaga țară

R: Asociația „Fii înger pentru o zi” a poposit și în județul Maramureș. Cu ce ocazie în județ?
L.M.: Baia Mare este orașul care mă leagă sufletește de Maramureș. Este orașul în care mi-am petrecut ultimii 12 ani îna­inte să părăsesc țara și mă reîntorc de fiecare dată cu plăcere pentru a-mi revedea prietenii, pentru a revedea locurile dragi, am și casă aici. În această lună, mi-am propus să ajung în Baia Mare și să fac o campanie umanitară de ajutorare a copiilor și bătrânilor nevoiași, chiar familii monoparentale cu situații sociale precare. De altfel, acesta e și rolul asociației, de a întinde o mână de ajutor pentru bătrânii și copiii nevoiași.
R: Spuneați că vreți să ajutați mai multe cazuri sociale, în ce constă acest ajutor?
L.M.: Noi ne adresăm acestor familii printr-un ajutor în ce privește partea aceasta materială, nu neapărat financiară. Aducem alimente neperisabile, jucării, haine, dulciuri. De obicei, copiii și bătrânii se bucură mult de dulciurile aduse în dar. Chiar îi îndemn pe această cale pe toți să facă același lucru pe care l-am început prin proiectul nostru. Este un lucru foarte bun și benefic sufletului nostru. Nu vom rezolva total problemele, dar le aducem bucurie celor aflați în nevoie, le aducem speranță în suflete și își dau seama că nu sunt singuri, nu sunt părăsiți de sistem, de societate.
R: Este prima campanie de acest gen derulată în Baia Mare?
L.M.: Da, este prima. Eu de o lună mă aflu în țară. Celelalte campanii s-au desfășurat în Tulcea, în satele din apropiere. Am avut o campanie foarte frumoasă la un azil de bătrâni din satul Avrămești, comuna Voinești, județul Vaslui. După cum bine cunoașteți județul Vaslui este un județ mai sărac. Acolo întâlnim multe familii cu probleme financiare. Am reușit într-un timp foarte scurt să facem 12 campanii umanitare. De asemenea, am preluat 3 cazuri medicale, 2 sunt cu copilași, cu niște îngeri aflați în suferință și o familie cu probleme medicale. Tatăl este imobilizat într-un scaun cu rotile în urma unui accident de muncă, foarte tânăr. Soția sa e cu probleme de vedere. Este un caz preluat cap-coadă de asociația noastră, cu decontări de cheltuieli, sprijin. În celelalte cazuri e vorba de un bebeluș sub un an cu o formă de cancer rar întâlnită, iar celălalt copilaș, în vârstă de 10 ani are distrofie musculară, efectiv nu mai poate să se deplaseze, nu mai poate să meargă. Acești copii provin din familii fără posibilități financiare. Noi le-am achitat plata tratamentelor medicale. De exemplu, bebelușul are nevoie de un sirop ce costă 1.800 lei, este doar o bucată, iar acest bebeluș are nevoie de tratamentul acesta timp de șase luni. Noi preluăm toate aceste cazuri umanitare, le analizăm, le monitorizăm și ne aducem contribuţia. Am fost și la câteva mănăstiri din România unde sunt așezăminte pentru copii. Am dus pachete, bani, dulciuri, hăinuțe, jucării, la mănăstirea Dumbrava din județul Alba și mănăstirea Mărcuș, județul Covasna.

Oamenii simpli, mai receptivi la durerea celor din jur

R: Cum găsiți aceste cazuri?
L.M.: Primim acele mesaje pe pagina din mediul online unde începem printr-o verificare, ne adunăm informațiile despre cazurile pe care le ajutăm și le monitorizăm.
R: Cum vă poate găsi lumea?
L.M.: Prin pagina de Facebook, Asociația Fii înger pentru o zi. Avem și un grup asociat paginii, Donații Fii înger pentru o zi. Avem toate detaliile de contact. În principiu primim acele mesaje în privat unde ni se explică cazul. Sunt și mulți preoți care ne contactează, ne spun că au în parohii familii sărace și noi le ajutăm. Chiar în aceste zile se desfășoară o campanie pentru o familie dintr-un sat îndepărtat din județul Vaslui unde tot așa, călăuziți de preotul din sat, vom merge să ajutăm 120 de familii.
R: E greu în ziua de azi să aduci o rază de lumină în viața semenilor?
L.M.: Nu e greu. E foarte frumos. Noi nu avem niciun beneficiu propriu, e doar voluntariat. O facem cu inima deschisă, cu gândul bun și cu speranța că ni se vor alătura mult mai mulți oameni să facem aceste lucruri împreună. Eu am văzut că sunt multe asociații de acest gen în țară și m-am bucurat mult.
R: Oricât de greu le-ar fi românilor încă mai au în suflet dorința de a face bine…
L.M.: Da. Și nu au rămas indiferenți la solicitările noastre. Ajutorul a venit de la oameni pe care nu i-am întâlnit niciodată, de la oameni la care nu mă așteptam. Să nu aveți impresia că în spatele nostru vin persoane puternice financiar. Întotdeauna oamenii simpli, trecuți prin greutăți sunt receptivi la durerea aproapelui. Toate donațiile pe care le avem sunt de la oameni care donează cu sufletul. Sunt exemple minunate. Am avut un băiat care a vrut să ajute cazurile medicale și a venit cu pușculița sa și ne-a donat 100 lei. Important e gestul, și este un exemplu pentru generațiile actuale: acela de a dărui, de a face ceva pentru cei de lângă noi.

„Haideți să ajutăm… să fim mai buni”

R: Când v-a venit ideea să vă transformați într-un îngeraș care să aducă bucurie în viața celor din jur?
L.M.: Asociația a luat ființă în orașul Tulcea, prin colaborarea familiei Costache. Ei sunt cei care administrează și coordonează această asociație din punct de vedere fizic și material. Eu m-am alăturat lor ca membru fondator. Mi-am dorit să aibă o formă legală și am considerat că pot să îmi aduc contribuţia chiar dacă toată munca pe care o depun e una de voluntariat. E o muncă cu eforturi, dar mulțumirea sufletească și bucuria din privirea celor pe care i-am ajutat e mai mult decât ne-am fi dorit. Eu tot așa, prin mediul online, nu am rămas indiferentă la unele cazuri medicale, sociale. Întotdeauna am donat cât am putut pentru acea cauză. La un moment dat, a sosit momentul să donez pentru această asociație care pe atunci era doar proiect. Am donat, am primit un răspuns de mulțumire. Eu am întrebat: cum mai pot ajuta?
Cum pot să fac mai mult pentru a ajuta? Și am primit un răspuns frumos. Azi ai fost îngerul nostru, te așteptăm să colaborăm. Mi-a plăcut să dau curs acestei comuniuni și așa a luat naștere această colaborare cu familia Costache. De aceea, am venit în țară să văd cum se desfășoară o campanie. Am fost profund impresionată, până la lacrimi. Au fost n cazuri în care ne-am încărcat pozitiv, acesta a fost impulsul să mergem mai departe, să aducem cât mai multă bucurie, indiferent de impedimente. În activitatea mea încerc să sensibilizez oamenii cu care intru în contact, să le transmit latura mea pozitivă și să le spun: Haideți să ajutăm, să nu ne cramponăm într-o hârtie, într-un pix, să facem ceva.
R: Ce le-ați trans­mite semenilor?
Le-aș transmite doar să reacționeze. Să fie buni cu cei din jurul lor, să ajute ori de câte ori au ocazia. Mulțumirea lor va fi mult mai mare dacă fac o faptă bună, decât dacă ar trece indiferenți și ar întoarce capul și nu le-ar păsa de cei de lângă noi. Eu zic că de aici pleacă schimbarea. Oricât de mult ne-am plânge noi, oamenii, de ceea ce se întâmplă la noi în țară, eu zic că de la noi pornește schimbarea: făcând câte un mic bine, ajutând și să fim un exemplu bun mai ales pentru generațiile care vin din urma noastră.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.