“Mărţişoare cu dor”, bijuterii şi accesorii pentru gusturi rafinate

0
91

Dor de frumos, dor de autentic. Sunt gândurile ce stau la baza organizării evenimentului “Mărţişor cu dor”. Povestea târgului, desfăşurat la Salonul Artelor din cadrul Bibliotecii Judeţene “Petre Dulfu” din Baia Mare, durează de 11 ani. Iniţiatoarea evenimentului, Ileana Horoba-Danci, se străduieşte ca la fiecare ediţie să vină cu ceva nou, care să-ţi încânte privirea şi să-ţi bucure sufletul, dându-ţi speranţa că frumosul va birui kitsch-ul ce a cuprins societatea.

La actuala ediţie a târgului “Mărţişor cu dor” au venit 13 expozanţi. Sunt persoane din zonă, dar întâlnirea e una a prietenilor, a celor pe care îi uneşte iubirea de artă. Evenimentul durează până în 2 martie. “Sunt 13 expozanţi. Mai puţini ca de obicei, dar mai bogaţi. Fiecare artist încearcă să aducă ceva nou, dar are un stil propriu pe care publicul îl recunoaşte. Suntem doar noi, ai noştri pentru că e foarte greu să convingi oameni din oraşe mari să vină într-un oraş mic, de provincie, iar publicul e restrâns. Noi, aici, suntem de amorul artei, suntem un grup de prieteni”, a spus organizatoarea târgului, Ileana Horoba-Danci, preşedinta Asociaţiei Nod.
La târg găseşti mărţişoare pentru toate gusturile. Sunt mărţişoare care stârnesc un zâmbet, dar şi obiecte ce te determină să te opreşti şi să studiezi cu câtă migală au fost confecţionate sau mărţişoare ce includ elemente tradiţionale. Expozanţii au adus cu ei şi bijuterii, accesorii, cosmetice, eşarfe sau tricouri pictate.

Anamaria Banyi

“Noi lucrăm la o croitorie. Am constatat că avem multe deşeuri mărunte care se aruncă. La noi totul se reciclează. Ne-am gândit să reciclăm bucăţele de material şi să confecţionăm mărţişoare prin diferite tehnici ca să le placă şi copiilor şi adulţilor. Sunt mai haioase. Sunt ghiocei, broşe, animăluţe. Până acum le-a plăcut pentru că sunt diferite. Primul impuls când ne-am apucat de confecţionarea mărţişoarelor a fost că nu vom reuşi, al doilea impuls a fost «Uau». Venea lumea la croitorie şi se mira că facem şi astfel de obiecte. Ne-am lăsat imaginaţia să curgă. Şefa a aflat că se pot găsi şi buburuze, ochişori de şoricei, lucruri despre care nici nu am ştiut că există pe piaţă. La pisicuţe am decis să punem şi fundă. Sunt făcute cu drag, veselie şi râsete. Am vrut să aducem şi un zâmbet pe chipul cumpărătorilor”, a spus una dintre expozante, Anamaria Banyi.
Maria Brete a venit şi la actuala ediţie cu “mărţişoare brodate în stil tradiţional, cu mărţişoare cu motive florale, bijuterii şi accesorii brodate manual din bumbac, pe pânză ţărănească, realizate cu mult drag. Avem semne cusute, semne solare, semnele satului, mergem pe tradiţional. Alegem şi motive florale pentru că vine primăvara”.
Lipo Iri a vrut să întregească atmosfera de “primăvăRai” cu diferite modele de flori, dar şi cu o gamă variată de animăluţe. “Am adus modele de flori: ghiocei, brânduşe, dar am făcut şi animăluţe: vulpiţe, diverse păsări, pentru că încep să vină şi să ne încânte şi în special mierle, pentru că mie îmi plac în mod deosebit. Avem în faţa blocului mierle şi toată iarna ne-au cântat aşa că am zis să le încânt şi eu pe ele cu ceva. Am mai făcut porcuşori pentru că la noi sunt semn de bunăstare. Mai am o colecţie întreagă de pisici, de toate culorile şi formele, unele au ochi fosforescenţi”, a afirmat Lipo Iri.
Florina Simu şi Simina Bizău au adunat de prin parcuri şi păduri diverse elemente naturale: conuri de brad, licheni sau ghinde. Au mai făcut rost de coji de nucă, sâmburi de caisă şi lână. Aşa au rezultat mărţişoarele lor care sunt o minunăţie pentru privitori, dar şi pentru cei care au şansa să primească un astfel de dar. “Am folosit coji de nucă, licheni care rezistă 10-15 ani, nu trebuie udaţi. Sunt multe broşe, inele din sâmburi de caisă, realizate doar din materiale naturale. Excepţie fac accesoriile: prinzătorile de broşe şi suporturile pentru inel. Avem şi nişte păsări drăguţe, confecţionate din lână de oaie. În principiu sunt lucruri naturale găsite în parcuri, în păduri. După ce am văzut nişte tablouri cu licheni, ne-am gândit că ar fi interesant să combinăm în mod original materiale naturale care să reziste câţiva ani: aşa au rezultat broşele ce pot fi purtate şi vara, şi iarna”, a punctat Florina Simu.
Rândul creatorilor de obiecte unicat a fost întregit de artistul plastic Sanda Ciorna. Ea a venit cu eşarfe şi tricouri pictate, pentru că le consideră un cadou original şi elegant pentru doamne sau domnişoare. “Am venit cu eşarfe din mătase naturală, tricouri pictate şi câteva tablouri. Nici nu am intrat bine la prima oră şi mi-au fost solicitate eşarfe. Eu consider că o eşarfă e un simbol de sosire a primăverii. Orice femeie ar fi încântată să primească un astfel de cadou. E un obiect elegant şi rafinat”, a concluzionat Sanda Ciorna.
Organizatoarea evenimentului, Ileana Horoba-Danci, speră ca în timp publicul să fie cuprins de dorul după autentic şi să se orienteze înspre obiectele de artă, lăsând la o parte produsele de duzină pe care le găsesc la orice colţ de stradă. “Există un dor al nostru, al creatorilor după autentic, dar aş vrea să cred că există şi un dor al publicului după mărţişoare autentice. Nu ştiu dacă e lipsa dorului sau o lipsă de apreciere, cât cred că e prea multă alergătură după altceva. Copiii de acum nu înţeleg, nu rezonează, nu ştiu rostul mărţişorului. Ei îl iau ca pe un obiect. Mama le spune: ia mărţişorul şi du-l învăţătoarei x sau profesoarei y şi copilul face gestul mecanic: îl dă, dar nu ştie care e valoarea lui, şi de aici ar trebui să începem”, a adăugat Ileana Horoba-Danci.

Sanda Ciorna

De altfel, ideea târgului a pornit tocmai de la acest crez al organizatorilor, acela de a-i uni pe băimăreni în jurul unui eveniment valoros care promovează tradiţia şi valoarea autentică. “Suntem reşedinţa unui judeţ despre care se ştie că are cele mai frumoase tradiţii şi că le păstrează cu sfinţenie. De 11 ani, vrem să dovedim că acest fapt nu este doar o legendă. Noi însă suntem doar o mână de oameni care credem cu adevărat în rostul şi valoarea acestei tradiţii, iar ca să existe şanse reale, e nevoie de noi toţi, adică şi de voi. Împreună putem reuşi să combatem avalanşa de kitsch care nu face altceva decât să ducă în derizoriu tot ce-am moştenit frumos”, a explicat Ileana Horoba-Danci.
În vechime, mărţişorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lână răsucite, colorate în alb şi roşu reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, căldură-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric. Şnurul era fie le­gat la mână, fie purtat în piept. Acesta se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primăverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.