Locuri de cazare insuficiente în Baia Sprie

0
84

Administraţia locală a oraşului Baia Sprie înregistrează un deficit în ceea ce priveşte locurile de cazare pentru turiştii care vin în zonă. Primăria caută soluţii pentru a atrage potenţialii investitori în aceste domeniu. De asemenea, intenţionează integrarea zonei într-un masterplan judeţean pe turism. În prezent, conform unor studii, oraşul Baia Sprie ar avea un deficit de peste 100 de locuri de cazare.

Alin Bîrda, primarul oraşului Baia Sprie, ne-a explicat: „Noi, până acum nu am conceput un proiect clar pe turism. Avem turismul dezvoltat la Mogoşa, Şuior şi Lacul Bodi, însă nu este la nivelul la care ar trebui să fie. Zona aceasta primeşte turişti din ţară, dn Baia Mare şi din Baia Sprie. Majoritatea schiorilor de la Şuior sunt băimăreni şi băisprieni, iar diferenţa este reprezentată de turiştii veniţi din alte părţi, care se şi cazează aici. Din ce am constatat eu, nu avem suficiente locuri de cazare în Baia Sprie. Dacă unele localităţi au prea multe locuri de cazare, dar nu au turişti şi se luptă să-i atragă, noi avem un excedent de turişti care n-au unde să se cazeze. Astfel, ei caută cazări în zone apropiate. În total, avem circa 500 de locuri de cazare în localitate, însă din calculele noastre nu sunt suficiente. Ne-ar trebui peste 600. Statistica aceasta am făcut-o pe ultimii 2-3 ani, perioadă în care locurile de cazare, în special în sezonul de iarnă, dar şi vara, au fost ocupate la maximum. Căutăm investitori privaţi în acest domeniu, îi aşteptăm pe toţi cei care vor să investească în turism, să-şi construiască pensiuni, hoteluri, astfel încât în următorii doi ani să creştem cu cel puţin 100 de locuri capacitatea de cazare”.

Proiect regional pe turism

O altă problemă este dezvoltarea turistică a zonei Baia Sprie, printr-un proiect integrat cel puţin la nivel judeţean. Este şi motivul pentru care primarul localităţii va avea o întâlnire, în zilele viitoare, cu autorităţile judeţene.
„În legătură cu Mogoşa, din păcate aici nu am găsit o soluţie de ansamblu. Aşteptăm să vină de la nivel judeţean. Mi-am programat o întâlnire la Consiliul Judeţean pentru această problemă. Am avut discuţii şi cu primarii din Baia Mare şi Cavnic şi, după părerea mea, gândirea ar trebui să fie la nivel regional, să cuprindă domeniul schiabil Mogoşa – Cavnic şi nu să separăm pe bucăţele. Şi vă dau un exemplu: pe pârtia Mogoşa, am cel puţin 10 factori interesaţi. Am încercat în iarna aceasta să fac un parteneriat şi a funcţionat pârtia de la cota 1.000 până spre vârf, dar nu până în capăt. Avem trei instalaţii de cablu, însă niciuna foarte modernă. Regia Naţională a Pădurilor Romsilva este proprietar al terenului, sunt vreo trei jucători în turism, deci există vreo 10 factori interesaţi pe o pârtie, dar niciunul nu îşi asumă funcţionalitatea întregii pârtii, lucru care duce la diverse blocaje. Şuiorul funcţionează în condiţii normale, dar e păcat să facem schi până la cota 1.000, iar de aici până la 1.400 m, unde avem înălţime şi zăpadă naturală, să nu putem face schi, să nu avem mai multe alternative de coborâre, să nu ne legăm de Cavnic şi să poţi să mergi să-ţi alegi unde schiezi, în funcţie de gradul de dificultate – începător sau avansat. Deci toate aceste servicii trebuie realizate şi integrate la nivel de regiune, nu la nivel de Baia Sprie, sau de un singur investitor. În consecinţă, ar trebui să ne adunăm şi să facem o asociaţie, la nivel judeţean, astfel încât să deblocăm situaţia. Din ce am găsit eu, a fost un proiect pe vechiul program Schi în Carpaţi, în care Consiliul Judeţean a făcut, la un moment dat, un studiu de fezabilitate pe o telegondolă acolo, dar acesta s-a blocat şi a rămas la sertar. Eu sper să reuşim să-l deblocăm cel puţin pe acesta, dacă nu să avem o altă gândire la nivel regional”, a conchis Alin Bîrda.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.