Ana Hossu – 50 de ani în slujba folclorului

0
314

Interpreta de muzică populară Ana Hossu aniversează, luna aceasta, 50 de ani de activitate artistică motiv pentru care, joi, 7 martie, va sărbători momentul printr-un spectacol aniversar găzduit de la ora 17, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare. Alături îi vor fi artişti din generaţia de aur a României, dar şi tineri interpreţi din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Cluj.

Debut la Televiziunea Română

Reporter: Cum vă simțiți după o jumătate de secol în slujba folclorului?
Ana HOSSU: În luna martie, aniversez 50 de ani de activitate artistică, profesionistă şi liber profesionistă. Anii trec, parcă zboară cu gândul şi nici n-am simţit greul pentru că interpreţii de muzică populară fac publicul fericit, îi creează clipe de bucurie şi înălţare spirituală deosebită, aceasta este misiunea artistului, sfântă.
R.: Când și unde a avut loc debutul dumneavoastră?
A.H.: Debutul meu a avut loc la Televiziunea Română, în cadrul emisiunii „Steaua fără nume” – Floarea din grădină, realizată de Sorin Grigorescu şi Simona Pătraulea. Am trecut prin faţa unui juriu foarte sever, pe urmă a urmat prima etapă în studourile Televiziuni Române Bucureşti. Acest lu­cru s-a întâmplat în martie 1972. În luna mai, regizorul Ion Filip m-a descoperit la Şomcuta Mare, fiind elevă de liceu, realizând filmări TV în zona Chioarului „Vatră folclorică – Ţara Chioarului sau Ţara de Piatră”. Printre cântece din zonă, am prezentat „Balada Cetăţii Chioarului”, care m-a consacrat până la urmă. Am început să cânt, însă, la 15 ani, în spectacole, nunţi şi alte petreceri. În acele vremuri, nu ajungea oricine la Televiziunea Română Bucureşti. Soliştii vocali erau selectaţi de comisii foarte severe şi, abia după ce am realizat câteva înregistrări la Radio Bucureşti, apoi ajungeam la filmări pentru emisiuni folclorice la Televiziunea Română. M-a sprijinit talentul nativ: glasul, interpretarea, costumul pupular autentic din zonă, personalitatea.
R.: În cele cinci decenii de activitate artistică v-ați consolidat un repertoriu impresionant. Care sunt melodiile care s-au atașat cel mai tare de sufletul publicului? Dar de inima dumneavoastră?
A.H.: Da, în cele cinci decenii, mi-am consolidat un repertoriu foarte variat şi bogat: folclor autentic, doine, balade, melodii de petrecere, romanţe, muzică uşoară, pricesne, colinde, melodii internaţionale în 11 limbi străine, muzică tradiţională ţigănească etc. În decursul celor 50 de ani, toate genurile pe care le-am abordat au prins publicului, am cântat ge­nul de muzică potrivit pentru fiecare eveniment. Cele mai dragi cântece rămân cele de la mama mea, Anastasia: „Duce-m-aş nu ştiu drumu’”, „Bade de la secerat”, „Fă-mă, Doamne, ce mi-i gându’”, „Asta-i sara de Ajun” etc.

Costum popular de peste 100 de ani

R.: Sunt melodii culese din zona folclorică pe care o reprezentaţi? Aveţi în repertoriu şi piese compuse de dumneavoastră?
A.H.: Am cules încă din copilărie cântece vechi din zona Chioarului pe care, mai târziu, le-am înregistrat la Radio Bucureşti, Cluj, Electrecord Bucureşti pe suporturi audio. Am un repertoriu autentic chiorean compus din peste o sută de cântece (hori). Mai mult, am în repertoriu şi câteva cântece compuse de mine, melodie şi versuri: „Asta-i hore chioreană”, „Dragu-mi-i danţu-aiesta” etc. La majoritatea cântecelor chiorene, versurile îmi aparţin, sursele de inspiraţie fiind evenimentele tradiţionale din satul chiorean, Mesteacăn: danţul satului, nunţile (ospeţele), muncile câmpului, joaca din copilărie cu prietenii, cele pa­tru anotimpuri etc.
R.: Câte costume populare aveţi şi cât de vechi sunt?
A.H.: Costume populare nu mai am decât vreo patru pentru că am dat şi la nepoate şi prietene să le îmbrace şi să se folosească cu ele la biserică sau la danţ. Am un costum de peste 100 de ani pe care mama mea l-a îmbrăcat când mergea în sat, sora mea Veronica l-a îmbrăcat şi ea, iar eu am debutat cu el acum 50 de ani şi-l voi îmbrăca şi la spectacolul aniversar.
R.: Care sunt momentele cele mai importante din cariera dumneavoastră folclorică?
A.H.: Sunt multe momente importante: lansarea în Televiziunea Română, la Radio, primul turneu în străinătate – Bulgaria, primul disc Electrecord – „Nunta din Sălaj”, 1974, cu ansamblul „Mureşul” Zalău, regizor Ion Filip de la Televiziunea Română Bucureşti. Au urmat multe înregistrări Electrecord, 10 albume, iar cu alţi producători privaţi au urmat 24 de albume. Încununarea mea artistică s-a produs în 1998 când am fost selectată de un juriu internaţional în Anglia, realizând astfel primul compact disc cu firma internaţinală ARC Music Anglia şi SUA, cu cântece populare din Maramureş, toate zonele şi Transilvania, acompaniată de un grup instrumental profesionsit din Baia Mare. În anul 2000, a ur­mat al doilea CD cu firma aceasta, care mi-a făcut cea mai mare reclamă pe plan internaţional, CD-urile fiind puse în toate magazinele mari ale lumii, iar în anul 2000 am apărut în catalogul internaţional.

„Voi cânta cât timp Dumnezeu îmi va ţine glasul”

Albumul “Balada Cetăţii Chioarului”

R.: Veţi sărbători cei 50 de ani puşi în slujba folclorului printr-un spectacol aniversar deosebit ce va avea loc joi, 7 martie, de la ora 17, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare. Pe cine aţi invitat să vă fie alături pentru acest moment special?
A.H.: Cu ajutorul Bunului Dumnezeu, pe 7 martie, voi sărbători cei 50 de ani de cântec puşi în slujba folclorului printr-un spectacol grandios. Am invitat artişti din generaţia de aur a României, dar şi tineri din Maramureş, Satu Mare, Sălaj şi Cluj: Angela Buciu, Ştefan şi Andrei Petruş, Anghelina Timiş Lungu, Nuţu Leordean, Măriuca Verdeş, Maria Petca Poptean, Hermina Marc Iluţi, Natalia Dragu, Voichiţa Ne­meş Andreica, Nicolae Turcu şi Grupul „Izvoare”, Traian Hossu, Maria şi Mihai Nemeş, Valer Hossu, Teofil rad, Niţuca Iusco, Ana Holdiş Pop, Familia Avram, Mărioara Pop, Amalia Moldovan, Ionuţ Uivaroşi, Ansamblul „Dănţăuşii Codrului”, Ansamblul „Păstrătorii tradiţiei”, Mihaela Ghişa, Florin Verdeş, Găzdoile Călineştiului.
R.: Care sunt gândurile dumneavoastră pentru viitor? Ce proiecte muzicale aţi gândit pentru perioada următoare?
A.H.: Gândurile mele pentru viitor se îndreaptă spre copiii mei, nepoţica, familia mea şi marea familie a publicului spectator şi telespector care mă iubeşte necondiţionat aşa cum o face şi Isus Hristos. Voi participa la mai multe spectacole folclorice şi de pricesne alături de Ionuţ Uivaroşi, Măriuca Verdeş şi de alţi colegi dragi cu care ne întâlnim cu bucurie şi să facem alţi români fericiţi.
R.: Transmiteţi, vă rog, un mesaj pentru toţi cei care vă ascultă cu drag şi pentru toţi iubitorii de folclor.
A.H.: Mesajul meu că­tre cei care mă ascultă cu drag şi mă iubesc cu adevărat este următorul: să rămâneţi aceeaşi oameni buni şi frumoşi, să iubiţi cântecul, jocul şi portul popular, să fiţi alături de noi tot timpul, cei care trudim pe scenă pentru tradiţii, obiceiuri strămoşeşti, pentru identitatea noastră de români. Să nu lăsăm nici o furtună să ne distrugă sau să ne dezrădăcineze. Vă iubesc şi voi cânta pentru voi cât timp Dumnezeu îmi va ţine glasul.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.