Postul Paștelui, o călătorie spirituală pregătitoare

0
127

Începând de luni, 11 martie, vom intra în Postul Paștelui, cea mai lungă perioadă de post din an datorită importanței sărbătorii pentru care ne pregătește. Pr. dr. Florin Nicolae Marușciac – parohul bisericii greco-catolice „Sfântul Anton” din Baia Mare – punctează faptul că acest interval de timp va cuprinde o spiritualitate aparte ce ne va orienta spre contemplarea și trăirea nucleului esențial al vieții creștine: Hristos cel care a pătimit, murit și înviat din morți.

· O eliberare din robia păcatului și întoarcerea într-o stare adamică, prin Hristos

Reporter: Întrucât mai sunt doar câteva zile până la începerea Postului Paștelui, spuneți-ne cum ar trebui să se pregătească credincioșii pentru această perioadă.
pr. dr. Florin Nicolae MARUȘCIAC: Pentru a putea cunoaște și trăi în profunzime sensul spiritual al perioadei Postului mare, credincioșii ar trebui să se pregătească prin a fi atenți la tâlcul lecturilor duminicale din cele cinci duminici premergătoare Postului, care în parte sunt incluse și în așa numita perioadă a Triodului. Aceste duminici ne oferă tâlcul spiritual al Postului Paștelui. Duminica lui Zaheu vameșul (Lc 19,1-10) ne învață că postul trebuie să cuprindă dorința arzătoare de a-L întâlni pe Hristos; duminica vameșului și a fariseului (Lc 18,10-14) ne arată că postul trebuie să fie însoțit de o rugăciune curată și smerită; duminica fiului risipitor (Lc 15,11-32) ne învață că postul trebuie să cuprindă o convertire adâncă a inimii spre Dumnezeu prin venirea în sine (cfr. Mt 15,17). Duminica cutremurătoarei judecăți (Mt 25,31-46) ne invită să ne iubim aproapele prin ajutorarea lui (faptele milosteniei). În această duminică începe și renunțarea treptată la anumite alimente, la carne și după aceea și la produse lactate. Duminica izgonirii lui Adam din Rai (Mt 6,14-21) ne aduce aminte că omul a fost creat pentru Rai și că din pricina păcatului a fost izgonit de acolo. Postul însemnând o eliberare din robia păcatului și întoarcerea într-o stare adamică, prin Hristos. Această duminică este și a iertării, când ar fi bine să iertăm și să cerem iertare. Așadar, să recitim și să medităm aceste lecturi în această optică de interpretare și ne vom putea pregăti pentru această perioadă.
R.: Ce înseamnă Postul Paștelui? Care sunt elementele care îl definesc și îl deosebesc de celelalte perioade similare din an?
pr. dr. F.M: Postul Paș­telui este o călătorie spirituală pregătitoare spre marele praznic al Paștelui, care începe în Săptămâna Mare, în care suntem invitați să ne îndulcim viața spirituală cu o intensificare a postului, a rugăciunii și a faptelor de caritate, dar și cu tot ceea ce Domnul ne cere pentru o viață mai sfântă. Este cea mai lungă perioadă de post din an datorită importanței sărbătorii pentru care ne pregătește. De aceea cuprinde, aș spune, o spiritualitate aparte care ne orientează spre contemplarea și trăirea nucleului esențial al vieții creștine, Hristos cel care a pătimit, murit și înviat din morți.

· Calea Crucii, o devoțiune specifică postului în Biserica Catolică

R.: În ce costă asprimea postirii de la alimentele de dulce?
pr. dr. F.M: În această perioadă, cei care putem face acest lucru, suntem invitați să renunțăm la anumite alimente, în special la carne, dar după putință, și la orice produs de origine animală, cum ar fi de pildă produsele lactate sau ouăle, dar și la alcool. Cei care țin un post mai aspru, de obicei în mănăstiri, renunță și la pește, untdelemn, hrănindu-se exclusiv vegetal. În unele zile, se ține și ajun, adică abținerea totală de la alimente până spre seară (după ora 15).
R.: Ce sfaturi le dați credincioșilor care, din varii motive, nu vor putea posti cu mâncarea?
pr. dr. F. M.: Cei care sunt bolnavi sau care nu pot să postească sau ajuneze așa cum prescrie tradiția Bisericii, ar trebui să-și prescrie împreună cu preotul lor spiritual o rețetă ascetică proprie după propriile puteri. Spre exemplu, renunțarea la cantitatea și diversitatea alimentației, renunțarea la anumite alimente pe o perioadă mai scurtă (ex. carne), lucru ce poate fi făcut de toți, ba chiar este și benefic sănătății. Așadar o regulă, dar bazată pe o anumită raționalitate. Postul, însă, așa cum am menționat, cuprinde și alte semnificații spirituale.
R.: Ce slujbe specifice se vor săvârși în Postul Paștelui?
pr. dr. F. M.: Slujba cea mai specifică pentru perioada Postului mare, care este legată și de ajunare, este Liturghia Darurilor mai înainte sfințite. Aceasta se poate celebra de luni până vineri, dar de regulă se face miercurea și vinerea. În aceste zile în care de obicei se ajună, nu se celebrează Euharistia, chiar dacă credincioșii primesc Împărtășania în cadrul acestei Liturghii, care cuprinde Vecernia unită cu un rit de Împărtășanie. Această practică urmează cuvintele Mântuitorului: Dar vor veni zile când mirele va fi luat de la ei, și atunci vor posti (Mt. 9,15). În timpul Postului mare, duminica se celebrează Liturghia Sfântului Vasile cel Mare. În acest timp, se mai celebrează și Canonul mare de pocăință al Sf. Andrei Criteanul (sec. VIII). În Biserica Catolică se mai fac și alte devoțiuni specifice postului, cea mai cunoscută fiind Calea Crucii, în care creș­tinii își aduc aminte de patimile Mântuitorului.

· „În timpul Postului mare (…) credincioșii încearcă să-și trăiască mai intens viața spirituală”

R.: Ce importanță are spovedania pe durata acestui post?
pr. dr. F. M.: Spovedania, care presupune primirea iertării de la Dumnezeu prin mâinile preotului, este un lucru de căpătâi și premergător în viața spirituală, așa precum o mărturisește Sf. Ioan Botezătorul, cel care pregătește căile Domnului: Convertiți-vă, căci este aproape Împărăția lui Dumnezeu. Aceasta trebuie să fie dovedită și prin fapte: faceți dar rod vrednic de pocăin­ță (Mt 3,8). Așadar, este necesară și de căpătâi pentru o trăire autentică a perioadei Postului mare.
R.: Cât de des ar trebuie credincioșii să se împărtășească în post?
pr. dr. F. M.: Credincioșii ar trebui să se împărtășească cât mai des în Postul Mare, dar cu inimă curată. Împărtășania nu trebuie văzută ca o încununare a eforturilor noastre ascetice, ci mai degrabă ca Taina ce susține aceste eforturi. Așa precum ne arată și exemplul Sfintei Maria Egipteanca, care este pomenită în duminica a V-a din Postul Mare. Aceasta, după convertire, înainte să se retragă în deșert, unde urma să ducă o aspră viață ascetică, s-a împărtășit cu Sfintele Taine. Sunt, însă, și așa numite zile aliturgice sau fără Sfânta Liturghie, când credincioșii nu pot primi Sfânta Împărtășanie. Acestea sunt zile de post și ajun care, aș spune eu, au și menirea de a spori în noi dorința de a-l reîntâlni pe Mirele Hristos în Sfânta Taină.
R.: Sunt mai apropiați oamenii de biserică în această perioadă, a postului Paștelui?
Pr. dr. F. M.: Unii da, alții nu, fiecare după cum tânjește și își deschide inima spre a primi darul lui Dumnezeu. Dar, în general, în parohii, în timpul Postului mare și, în special, în Săptămâna Mare, credincioșii încearcă să-și trăiască mai intens viața spirituală prin mărturisire, fapte bune, rugăciune, prezența la slujbele din parohie.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.