Oameni de seamă ai Maramureşului – prof. dr. Ion Petrovai

0
122

Vatră de istorie şi cultură, Petrova, atestată documentar din 21 aprilie 1411, a dat ţării oameni de o valoare inestimabilă. Aici au văzut lumina zilei Nicolae Petrovai, dr. Vasile Filipciuc, prof. dr. Gheorghe Bilaşcu (fondatorul învăţământului stomatologic românesc). Tot aici s-a născut Alexandru Filipaşcu de Dolha şi de Petrova, profesor doctor în filosofie şi teologie, autorul „Istoriei Maramureşului” şi continuând, în zilele noastre, cu prof. dr. Ion Petrovai, doctor în filologie, apreciat poet şi om de cultură.
Ion Petrovai s-a născut în 29 martie 1949, fiul lui Gheorghe şi al Mariei. Mai are doi fraţi, Alexandru şi Maria. Clasele elementare le face la Şcoala generală din comuna natală şi Şcoala generală nr. 8 din Satu Mare, actualmente Colegiul Naţional „Doamna Stanca”. Tot aici îşi continuă studiile liceale la Liceul „Mihai Eminescu”.

Alături de acad. Ionel Valentin Vlad şi familia ministrului învăţământului Mircea Dumitru
Alături de acad. Ionel Valentin Vlad şi familia ministrului învăţământului Mircea Dumitru

În anul 1976, este absolvent al Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, secţia română-rusă. Între anii 1967-1998, a predat limba şi literatura română la Şcoala generală Petrova, între anii 1998-2008, la Şcoala generală Crasna Vişeului, apoi la Grupul şcolar „Alexandru Filipaşcu” din Petrova, unde, o perioadă, a fost director adjunct (până în 2017). A fost cadru didactic asociat al Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, extensia Sighetu Marmaţiei, în prezent fiind pensionar. Munca îi este continuată de fiul său, Alexandru Bogdan Petrovai, doctor în filologie al Universităţii „Babeş-Bolyai”, care va duce mai departe flacăra culturii în comuna natală.
În timpul activităţii la catedră, prof. dr. Ion Petrovai s-a perfecţionat permanent, luându-şi toate gradele didactice (definitivat, gradul II şi gradul I), iar în anul 2005 obţine doctoratul în filologie la Universitatea „Babeş-Bolyai” cu teza: „Valori culturale ucrainene în contextul spiritual al Ţării Maramureşului”. Activitatea didactică a fost foarte bogată şi diversă. A fost responsabil de Comisie metodică şi Cerc pedagogic, colaborator al Casei Corpului Didactic Maramureş. Participă implicat la sesiuni de referate şi comunicări metodico-ştiinţifice ale cadrelor didactice din zonele Vişeu, Sighetu Marmaţiei, Baia Mare, cu lucrări în domeniile: literatura română şi ucraineană, istorie, etnografie, folclor, presă, personalităţi ale Maramureşului. Participă la congrese şi simpozioane, unde prezintă lucrări ştiinţifice pe teme literare şi de istorie culturală, în ţară şi peste hotare: Bucureşti, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare, Sighetu Marmaţiei, Vişeu de Sus, Negreşti-Oaş, Săliştea de Sus, Dragomireşti, Ieud, Rozavlea, Kiev, Cernăuţi, Chişinău. În lucrări a evocat personalităţi maramureşene: Andrei Radu, Dimitrie Danciu, Gheorghe Bilaşcu, Vasile Filipciuc, Alexandru Filipaşcu, Adrian Dohotaru, Ilie Lazăr, Petru Bilţiu-Dăncuş, Tit Bud, Ion Bârlea, Gheorghe Dăncuş, Gavrilă Iuga, Ioan Chindriş şi personalităţi ale etniei ucrainene din Maramureş. Cele mai importante participări au fost în 2004 la Conferinţa Naţională „Lingua Pax” – Bucureşti, cu lucrarea „Ţara Maramureşului – spaţiu multicultural”, în 2011 la Universitatea Naţională „Taras Şevcenko” Kiev, cu lucrarea „Aşezarea ucrainenilor în comitatul Maramureş”, în 2012 la Universitatea Naţională „Iuri Fetcovici” Cernăuţi, cu lucrarea „Poetul maramureşean de expresie ucraineană Havrelo Clempuş, rod al efervescentei atmosfere multiculturale cernăuţene”, în 2014 la Congresul Mondial al eminescologilor Chişinău.

Alături de familia Piso şi lect. univ. dr. Ilie Gherheş
Alături de familia Piso şi lect. univ. dr. Ilie Gherheş

A desfăşurat activitate de redactor al unor reviste, fiind şi colaborator al altor reviste de cultură: „Ethnologica” (Baia-Mare), „Tomis” (Constan­ţa), „Familia” (Oradea), „Steaua” (Cluj-Napoca), „Astra” (Braşov), „Cro­nica” (Iaşi), „Memoria – gândire arestată” (Bu­cu­reşti), „Mărturii culturale” şi „Citadela” Satu Mare, în care şi-a exprimat opinii despre activitatea şi creaţia lui Ion Zubaşcu, Ion Gheorghe, Mircea Petean, Adrian Popescu, Dan Grădinaru, Constantin Cubleşan, Ion M. Mihai, V. R. Ghenceanu, Vasile Morar etc.
Ca urmare a bogatei activităţi, în 2008, a primit distincţia „Gheorghe Lazăr” clasa I, iar în următorul an a devenit cetăţean de onoare al comunei Petrova. În acelaşi an, a primit Diploma de merit a Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. A fost medaliat cu „Honoris causa” la Chişinău, în 3-4 septembrie 2014, cu un an înainte primind titlul: Maestru comandor al Ordinului de cavaleri maramureşeni „Dragoş-Vodă”.
Mai trebuie să amintesc că, din anul 1967, a fost iniţiatorul şi îndrumătorul Cenaclului de cultură şi artă „Mihai Eminescu” din Petrova al „Manifestărilor Eminescu” din 1977 şi „Convorbiri culturale” din 1985, la care au participat însemnate personalităţi din ţară şi străinătate. Este redactor-fondator la editura Ţara Maramureşului şi preşedinte al Fundaţiei „Prof. univ. dr. Gheor­ghe Bilaşcu” Petrova. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Cluj.
Referitor la opera sa, trebuie amintite volumele în versuri: „Pasărea cu ochii-n lună” (1996), „Glasul rădăcinii” (2010), „Alburi sângerânde” (2013), „Balade cosmice” (2015). Versurile au fost traduse în limbile germană, franceză şi ucraineană; lucrări ştiinţifice: „Multiculturalism în Ţara Maramureşului” (2007); lucrări didactice: „Eminescu în şcoală” (2011); lucrări de istorie culturală: „Glasul tinereţii” (2012), „Dr. Gheorghe Bilaşcu – părintele stomatologiei româneşti” (2017), „Petrovenii pe columna timpului”(2018), „Petrova Maramureşului la Marea Unire” (2018).
Astăzi, prof. Ion Petrovai împlineşte o frumoasă vârstă, 70 de ani. Crezul care l-a călăuzit şi pentru care luptă în continuare este întoarcerea şcolii la tradiţiile naţionale prin care se cultivau temeinic dragostea de neam, ţară şi de cel apropiat, întărirea disciplinei, credinţei şi formarea cultului pentru muncă. În toţi aceşti ani de dascăl, de modelator al tinerelor vlăstare, a elevilor, studenţilor şi tinerilor dascăli, i-a îndemnat să propăşească Binele, Adevărul şi Frumosul.
La mulţi ani, domnule profesor!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.