Legea bunului-simţ

2
65

În ţările din occident, din 2015, nu mai apar denumirile de mamă şi tată pe certificatul de naştere al copilului adoptat, ci „părinte 1” şi „părinte 2”, pentru a evita discriminarea cuplurilor unisex. Dar iată că Italia s-a răzgîndit şi guvernul populist a decis să reintroducă normalitatea, ca pruncii să aibă mamă şi tată. Ceea ce este de bun-simţ, pînă la urmă, oricît de adept al libertăţilor omului ai fi!
Desigur, asociaţiile LGSB vor protesta şi probabil liderii Uniunii Europene vor acuza încălcarea drepturilor şi libertăţilor omului, fiind posibil ca partidele de la putere să fie socotite iliberale. Un întreg cor se va declanşa împotriva modificării cărţilor de identitate, binevenit pentru a clarifica ce gîndeşte majoritatea populaţiei italiene. Este posibil un referendum cum am avut noi pe familia tradiţională, politizat masiv.
Din păcate, temele fără legătură cu creşterea veniturilor salariale, crearea locurilor de muncă, incluziunea financiară şi accesul la tehnologie ocupă o mare parte din energia politică. La noi, tema justiţiei este actuală, lupta anticorupţie fiind ţinta falsă. Lumea uită astfel de nivelul de trai, creşterea economică, pieţele de capital şi se concentrează pe subiecte secundare, alegătorii sînt manipulaţi în dreapta şi-n stînga.
La baza democraţiei stau valori şi principii ce stabilesc relaţiile dintre persoane şi societate, drepturile şi îndatoririle cetăţenilor, libertăţile şi responsabilităţile lor. Dacă mai puţin de jumătate merg la votare, se ajunge ca principiul majorităţii să fie înlocuit cu principiul majorităţii din minoritatea votantă. Ca efect, binele nu va fi al poporului, ci al unei minorităţi a minorităţii.
Nu este suficient să faci bine pentru tine sau pentru grupul din care faci parte, dacă celorlalţi le faci rău, dacă creezi confuzie, discriminare şi inegalitate. Desconsideri principiul libertăţii dacă încalci libertatea celorlalţi oameni, pentru a primi tu ceva în plus. În goana după drepturi lipsite de bun-simţ, oamenii trec peste educaţia şi cultura popoarelor, peste regula că nu-i suficient să-ţi faci bine ţie însuţi, ci trebuie să nu le faci rău celorlalţi – dacă nu cumva ai înţelepciunea să înţelegi că binele obştesc este la fel de important.
Valoarea principală a democraţiei este libertatea individuală, în limitele acceptate şi garantate de contractul social. De aceea, votul poporului este cel mai bine legat de viaţa cetăţenilor, iar politicienii greşesc dacă îi critică pentru votul lor, căci le încalcă libertatea de alegere, demnitatea şi drepturile umane.
Pentru a controla corupţia, statul român a început din 2009 să controleze puternic libertăţile: ce vorbeşti la telefon, unde mergi, cu cine te întîlneşti în timpul liber, ce faci acasă …, pentru a-i prinde în flagrant pe corupţi. Această campanie a fost organizată cu ajutorul UE şi SUA, partenerii noştri strategici! Astfel, mulţi oameni au fost judecaţi pe baza unor denunţuri care s-au dovedit calomnioase şi multe vieţi onorabile au fost distruse!
Şi procurorii şi judecătorii trebuie să fie responsabilizaţi în caz că abuzează de puterea lor. Nu pot fi deasupra legii, a voinţei poporului. Autorităţile din Justiţie trebuie să respecte normele morale şi juridice, astfel ca drepturile şi libertăţile omului să nu fie încălcate. În discursurile politicienilor care susţin justiţia necondiţionat, există o fractură logică: protocoalele secrete au fost declarate neconstituţionale de CCR, deci Justiţia a greşit. Logic este ca erorile să fie îndreptate şi Justiţia să-şi ceară scuze de la popor pentru încălcarea libertăţilor cetăţeneşti. Nu putem acuza victimele, ci pe abuzatori!
Criza politică internă este legată de luarea deciziilor, partidele nemulţumite găsesc susţinere în grupurile minoritare din societate, iar criza iese la suprafaţă ca protest în stradă, fiind acuzate persecuţiile şi tirania majorităţii. La fel ca în Italia, bunul-simţ pe Justiţie trebuie să primeze, indiferent de la ce partid sau om politic ar veni.

2 COMENTARII

  1. 2
    Raspunsul la intrebarea de mai sus este simplu. In ciuda gargarei cu independenta justitiei, ea a ramas sub control politic, ca pe vremea atotputernicului regim communist, si au facut ce-au vrut cu ea. Arestarile se faceau doar cu voie de la partid. Nu le trecea infractorilor care conduceau tara prin minte ca ar putea fi cercetati, judecati si condamnati. Cum sa dea ordin sa se aresteze ei pe ei? Eventual pe adversari politici, asta da.
    Situatia a rams neschimbata si mare parte din timpul odiosului regim Basescu cel Ticalos, care a ajuns la conducerea tarii purtat de promisiunea mincinoasa ca-i va trage pe infractori in teapa. La rindul lui Basescu a incalecat Justitia si a folosit-o in scop propriu, tragindu-i intr-adevar in teapa pe adversarii politici. Jaful tarii a continuat si a ajuns la dimensiuni greu imaginabile.
    Spre sfirsitul domniei basesciene, Justitia in strinsa colaborare cu SRI a dat semen de independenta si a cercetat, judecat si condamnat fara sa faca deosebiri de apartenenta politica. Perioada a fost scurta, odata cu venirea PSD la putere, infractorii au pus totul la bataie pentru a subjuga din nou Justitia. Batalia pentru controlul Justitiei, ajunsa la apogeu, este de proportii epice, a depasit granitele tarii, cuprinzind personalitati ale scenei mondiale, tari si continente.
    Ca urmare, problema coruptiei este cit se poate de reala, problema justitie-coruptie este o problema ingemanata, coruptia fiind tinta reala, iar justitia mijlocul de eradicare a acestui cumplit flagel.

  2. “La noi, tema justiţiei este actuală, lupta anticorupţie fiind ţinta falsă.”
    1
    “O, nu-i adevărat.
    Război e, de viteji purtat!
    Viața-i datorie grea
    Și lașii se-ngrozesc de ea
    Să aibă tot cei lași ar vrea
    Pe neluptat.”
    Coruptia care a macinat tara in ultimele decenii ne-a facut saracii Europei, in una dintre cele mai bogate tarii in resurse naturale ale continentului.
    Cum s-a intimplat acesta nenorocire? Simplu. Epigonii regimului communist s-au trezit in brate cu un morman de averi incalculabile: resurse naturale, industrie, infrastructura, depozite de miliarde de dolari in banci… Si ce sa faca ei cu mormanul? S-au gindit, s-au gindit si au ajuns la concluzie ca cel mai bine pentru ei ar fi sa jefuiasca mormanul. Si, impuind mintea romanului cu minciuni si cu povesti privind binefacerile pe care le vor revarsa asupra cetatenilor strategiile lor de dezvoltare a tarii, au facut praf industria care trebuia sa asigure bunastarea, au facut praf resursele financiare, adica mai pe sleau spus, au jefuit toate aceste bogatii. Si nu numai atit, dupa ce au jefuit tot ce-au intilnit valoros in cale, au invatat si s-au dedat la jefuirea bugetului de stat, cu mijloace primitive greu de imaginat de omul normal.
    Sta crucit cetateanul onest si se intreaba cum a fost posibil acest jaf la scara nationala, cum a fost posibila o asemenea grozavie, o asemenea nenorocire pe capul romanului, o asemenea lipsa de bun-simt!

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.