Asasinarea unui prim-ministru

0
64

A fost o perioadă, la începutul tranziției, când ni se spunea că între cele două războaie România a avut măreție. Răsfoind istoria recentă, am văzut că lucrurile sunt împărțite. O mândrie absolută este înfăptuirea României Mari. Apoi, cultura română, în două decenii, s-a sincronizat valoric cu Europa și alte părți ale lumii. Nici economia nu a fost neglijată. A avut vârfuri de sarcină. Privind cu luciditate vremea aceea, vom constata că România a fost extrem de agitată. De la marile greve, cu păguboase curbe de sacrificiu, la asasinate. În data de 29 decembrie 1933, pe peronul gării din Sinaia, a fost asasinat I.G. Duca, prim-ministrul României, de un grup de legionari. Moartea lui a arătat că nimeni nu putea fi protejat de violența extremismului de dreapta, nici măcar un premier.
La sfârșitul anului 1933, situația politică din România se anunța a fi extrem de complicată. Țărăniștii nu reușiseră să-și îndeplinească promisiunile pentru asigurarea unui viitor mai bun românilor. Liberalii se străduiau să-și recâștige pozițiile pierdute, iar regele Carol al II-lea începea să fie tot mai puțin preocupat de democrație. De altfel, regele a vizat constant subminarea partidelor politice și erodarea democrației românești. De ce l-au dușmănit legionarii pe I.G. Duca? Premierul era un adept al ordinii sociale și s-a exprimat în mai multe rânduri împotriva curentelor extremiste. În 1930, Duca devenea președintele Partidului Național Liberal, iar în 14 noiembrie era desemnat prim-ministru. Guvernul Duca a fost privit cu ostilitate de adversarii politici, dar în special de Garda de Fier.
Ziarul „Viitorul” care însoțește Ediția „Ziarele României Mari”, numărul 18, făcea cunoscută intenția guvernului de a lua măsuri de înfrânare a curentelor de ură care înțe­legeau să-și facă dreptate cu revolverul. Liderul Legiunii, Zelea Codreanu, a fost ales deputat în Parlamentul României. Avea alte pârghii de luptă, dar a deschis seria vio­len­țelor politice împotriva unor lideri, chiar și împotriva regelui. Duca avea o misiune grea de a organiza alegeri sub presiunea legionarilor. Forțele de ordine au fost mobilizate pentru destructurarea cuiburilor legionare. Violenței guvernamentale, din timpul campaniei electorale, i s-a răspuns cu violență. La 9 decembrie 1933, Garda de Fier era dizolvată prin hotărâre de guvern. Decizia a fost contestată de mulți din guvern, iar regele nu a semnat decretul. S-a ordonat arestarea a mii de legionari.
Furia Gărzii de Fier s-a îndreptat împotriva lui Duca. Care a fost avertizat că și-a semnat condamnarea la moarte. Alegerile au fost câștigate de liberali. În 29 decembrie 1933. Duca a mers la Peleș pentru a-i prezenta regelui rezultatele oficiale ale alegerilor. După încheierea audienței, prim-ministrul s-a îndreptat spre gara Sinaia, unde pe peron, într-o busculadă provocată de trei legionari, a fost împușcat în cap cu cinci gloanțe. Condițiile în care s-a produs asasinatul au alimentat numeroase zvonuri referitoare chiar la implicarea regelui, care nici nu a participat la funeralii. După asasinat, orașele au fost puse sub stare de asediu, iar presa a fost cenzurată în toată țara. Un nou val de arestări pentru legionari și simpa­ti­zan­ții lor. Atentatorii au fost con­damnați la închisoare pe viață.
Citesc în presa vremii că în fața tribunalului, politicieni de frunte ai opoziției s-au plâns de manipularea alegerilor de către autorități, calificând că dispozițiile împotriva legionarilor au fost exagerate. Doamne, unde duce politica și dorința de putere! Asasinarea lui Duca a instituit moartea ca mijloc de purificare a societății. Mă gândesc și la îm­puș­ca­rea marelui Nicolae Iorga de aceleași forțe extremiste. După cum se vede, perioada interbelică a fost extrem de tensionată. E bine să știm!
Ediția de astăzi se ocupă de reluarea relațiilor diplomatice între România și Uniunea Sovietică.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.