Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş se pregăteşte de deschiderea oficială pentru vizitarea satului din inima oraşului

1
692
Monica Mare, director Muzeul Judeţean de Etnografie
Monica Mare, director Muzeul Judeţean de Etnografie

Pregătiri în toi la Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş pentru deschiderea oficială a sezonului de vizitare la Muzeul Satului. În preambulul deschiderii, în 18 aprilie va fi organizată o expoziţie de icoane. Oficial, vizitatorii vor putea reveni în Muzeul Satului din 29 aprilie.
Momentul va fi marcat prin slujba oficiată cu ocazia hramului Bisericii de lemn “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din incinta instituţiei. Atunci va fi sfinţită şi troiţa amplasată la urcarea spre lăcaşul de cult. De asemenea, cei care vor călca pragul muzeului se vor putea bucura în aceeaşi zi de cântul, dansul, portul popular maramureşean, dar şi de gastronomia tradiţională. Directorul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Ma­ramureş, Monica Mare, promite o serie de evenimente interesante. De altfel, 2019 a debutat în forţă, muzeul din inima oraşului fiind unul viu, tradiţiile renăscând aici datorită echipei inimoase şi entuziaste a instituţiei conduse de directorul Monica Mare. Toate activităţile au fost realizate cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Maramureş, a mai relatat Monica Mare, cea care ne-a dezvăluit câteva dintre planurile pentru acest an, dar şi alte amănunte din viaţa “satului” aşezat în centrul municipiului Baia Mare.

Case primenite la Muzeul Satului

Fă-ţi datoria de om, plantează un pom
Fă-ţi datoria de om, plantează un pom

R: Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş se pregăteşte pentru deschiderea oficială a sezonului de vizitare în Muzeul Satului. Cum vă pregătiţi în această perioadă?
M.M.: În această perioadă punem accentul mai mult pe lucrările de primenire a caselor satului din inima oraşului. Casele sunt gătate frumos, îmbrăcate, pentru a primi vizitatorii pentru că în sezonul de iarnă din octombrie până în aprilie, casele intră în conservare, la fel şi bunurile culturale. Atunci e nevoie ca acum să le primenim. În întâmpinarea marelui eveniment care va avea loc în 29 aprilie, a doua zi de Paşti, pregătim şi o expoziţie de icoane. În data de 18 aprilie, în clădirea pavilionară a Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Maramureş, de la ora 12.30, vom vernisa expoziţia Sacralitate şi simbol în satul maramureşean în colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului, Colegiul de Arte din Baia Mare şi cu colecţionarul Mihai Covaci care va veni cu o parte din icoane în această expoziţie. Surpriza acestui vernisaj vor fi elevii de la Seminarul Teologic Ortodox “Sfântul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare care la final ne vor bucura sufletele cu un concert de pricesne înaintea marelui praznic al Învierii Domnului.
R: Practic, în acest an, deschiderea oficială a fost amânată.
M.M.: Pentru că 23 aprilie, sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, cade în Săptămâna Patimilor, Biserica Ortodoxă a hotărât sărbătorirea acestuia a doua zi de Paşti în 29 aprilie şi atunci ne supunem şi noi rigorilor bisericii, deoarece până la urmă este o sărbătoare a satului. Sfântul Gheorghe este şi patronul bisericii noastre de lemn din incinta Muzeului Satului şi atunci vom ţine şi hramul. În acest an, am amplasat la urcarea spre biserică o frumoasă troiţă în memoria celor care s-au jertfit pentru neam şi ţară, în special pentru participanţii din partea Maramureşului la Marea Unire, chiar dacă ne aflăm cu un an după sărbătorirea Centenarului. Ne-am gândit să amplasăm troiţa în acel loc pentru că urcând spre biserică ne oprim să ne închinăm la poalele dealului şi atunci urcând treptele, ne pregătim sufleteşte pentru întâlnirea cu Dumnezeu. În aceeaşi zi, vom avea un spectacol folcloric şi bucate tradiţionale pentru că e finalul postului. Ne gândim că în această perioadă vom avea vizitatori care se vor putea bucura de dansul, cântecul, tradiţiile şi gastronomia maramureşeană, aici la noi în sat.

Debut în forţă la Muzeul de Etnografie

R: Cum a fost până acum anul 2019 pentru muzeu?
M.M.: A fost un început de an bogat în evenimente. Am avut o iarnă frumoasă şi atunci încă din vacanţa de iarnă a copiilor am desfăşurat proiectul “Iarna pe uliţă” care s-a bucurat de un real succes în rândul copiilor. Uliţele satului au fost pline de copii şi au răsunat de râsete, dar şi de plânsete uneori de la trântele pe care le dădeau în zăpadă. Au fost pe parcursul a 3-4 săptămâni, sute de copii pe uliţele satului. Am abordat şi celelalte evenimente care marchează momente istorice: Unirea Principatelor Române, Mărţişor în satul de pe deal, ateliere de creaţie la care am avut într-o perioadă de 3 săptămâni peste 400 de participanţi. Am avut trei ediţii ale şezătorii. În această primăvară am avut un proiect la care comunitatea a răspuns foarte bine, “Fă-ţi datoria de om, plantează un pom” în care s-au implicat unităţi de învăţământ din oraş. S-au plantat peste 200 de pomi fructiferi, dar şi arbuşti, flori. Ca număr de participanţi, au fost în jur de 400 de copii, de la preşcolari până la elevi de liceu. Am avut chiar şi copii din centrele de plasament din zona noastră. Am început şi lucrările de restaurare în muzeul nostru. Am început cu cele care erau urgenţă. Casa Giuleşti 1. Aici se restaurează acoperişul şi tot ce trebuie pentru a deschide sezonul de vizitare. Acest an care e declarat de Biserica Ortodoxă, Anul Satului Românesc, ne avantajează mult şi ne place să abordăm subiecte de acest gen. În lunile care urmează vom avea alte surprize. Aducem o expoziţie de fotografie, realizată în colaborare cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român şi cu Ambasada Republicii Moldova la Bucureşti. În colaborare cu Episcopia Ortodoxă a Maramureşului, vom avea mai multe evenimente pe parcursul verii. De asemenea, în septembrie, când avem Zilele Patrimoniului European, sperăm să vernisăm şi noi o expoziţie dedicată satului cu fotografii din fondul nostru documentar care relevă evoluţia Muzeului Satului din Dealul Florilor.

Fierăria din Giuleşti, transformată în atelier demonstrativ

R: Care au fost principalele activităţi derulate în Anul Centenarului?
M.M.: Am avut multe activităţi în colaborare cu diverşi parteneri. Am avut circa 47 de parteneriate cu grădiniţe, şcoli şi ONG-uri, 31 de activităţi de proiecte mai mari. Dintre acestea aş aminti: expoziţia itinerantă Sat şi societate, derulată în parteneriat cu Complexul Muzeal Naţional Moldova din Iaşi şi cu Muzeul Judeţean Alexandru Ştefulescu din Gorj. Am vernisat întâi expoziţia la Iaşi, apoi am adus-o în Baia Mare şi ulterior am dus-o în Gorj. Ne mândrim că am reuşit să facem parteneriate cu astfel de muzee mari. Un alt proiect important a fost Zilele Maramureşului pe care îl vom desfăşura şi în acest an în luna mai. O altă colaborare importantă a fost realizarea expoziţiei Pe firul tradiţiei maramureşene 1918 – 2018 în parteneriat cu Şcoala de Arte Bucureşti şi cu designerul Maria Constantinescu, cea care a realizat după modelele costumelor tradiţionale de Maramureş din colecţia muzeului, noi piese vestimentare. Un eveniment de suflet pe care îl vom organiza şi în acest an este Claca la coasă. Un alt proiect drag a fost Mândrie maramureşeană de Ziua Iei. De asemenea, am avut Zilele Teatrului la Muzeu în parteneriat cu Teatrul Ararat. De succes au fost şi Poveştile sub stele, vizionări de filme sub stele.
R: Au fost realizate şi anul trecut lucrări de investiţii la muzeu?
M.M.: Şi anul trecut ne-am aplecat asupra lucrărilor de conservare şi restaurare. Muzeul Satului are nevoie mereu de o atenţie specială. Am înlocuit acoperişul de draniţă la Şura Borşa, la Fierăria Bogdan Vodă, la 2 Găbănaşe şi am reparat acoperişul de paie şi la Casa Prislop. În ceea ce priveşte clădirea pavilionară unde avem nevoie de altfel de intervenţii, acolo s-a reabilitat Sala 4, s-a înlocuit sistemul de iluminat, s-au făcut investiţii la paratrăsnetul de pe clădirea pavilionară şi la toate paratrăsnetele, s-a extins sistemul de supraveghere video. De asemenea, am achiziţionat Fierăria din Giuleşti. A fost o provocare pentru echipa muzeului. După restaurarea acestui obiectiv, dorim să îl transformăm în atelier demonstrativ, în atelier meşteşugăresc.
Vizitatorii, atraşi de viaţa de pe uliţele satului
R: Vizitatorii au venit la muzeu?
M.M.: Dacă ar fi să facem o comparaţie între anul 2016 şi mergând prin 2017, când am preluat instituţia, în 2016 au fost 12.825 de vizitatori, la finalul anului 2017, am avut 22.105 vizitatori, iar în 2018, am avut undeva la 27.000 vizitatori. Eu zic că numărul e în creştere.

1 COMENTARIU

  1. DOAMNA DIRECTOARE, daca tot se deschide noul sezon poate CUMPARATI DRAPELE NOI, sunt rupte si decolorat, mai mare rusinea????cand ati fost ultima data la muzeu????

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.