Inovarea socială

0
42

Societatea românească are nevoie de modernizare în toate domeniile, pentru a atinge în timp scurt o calitate ridicată a vieţii. Poate cea mai trebuincioasă schimbare este cea socială, ca răspuns la provocările din societate, strategia aferentă purtînd denumirea de inovare socială. Problemele sociale sînt supărătoare, ne afectează zi de zi, la serviciu, acasă şi în societate, iar găsirea de soluţii devine o datorie. Noul concept de inovare socială este răspunsul strategic.
Din piramida necazurilor vedem vîrful: cerşetorii, vagabonzii, copiii străzii, cartierele de colibe, sau protestatarii din pieţe, greviştii din întreprinderi (salariaţii de la Electrolux Satu Mare au încetat lucrul de două luni), greviştii foamei. Dar 99% dintre problemele sociale apar în familie sau la serviciu şi ne otrăvesc zilele. Aproape toată lumea este nemulţumită, deci avem nevoie de inovare socială pentru a-i face pe oameni cît se poate de fericiţi.
Lunga tranziţie de la comunism la capitalism şi de la democraţia populară la cea liberală este dominată de grija faţă de om. Toate partidele iau în calcul protecţia socială, dar inovaţia socială este mai mult de atît, o strategie ce rezolvă problemele sociale, pe care o putem aplica la locul de muncă şi în comunitate. Scopul este ca oamenii să se simtă bine, să lucreze cu plăcere, să aibă satisfacţii.
Problemele noastre de ordin social ne copleşesc. Mergi la serviciu cu autoturismul şi n-ai loc de parcare, deşi plăteşti abonamentul pentru parcarea publică. Este o problemă socială dificil de rezolvat, firma n-are curte unde să fie parcate maşinile salariaţilor, iar cumpărarea de biciclete ar trebui precedată de construcţia de piste sau de interzicerea transportului auto în centrul oraşului. Trebuie să stabilim problema socială pe care o avem şi apoi să căutăm soluţia cu care să fim de acord cu toţii, s-o aplicăm şi s-o respectăm.
Administraţia publică, firmele, instituţiile şi noi, cetăţenii, gîndim împreună cum să rezolvăm problemele sociale pe care le avem. Inovarea socială se referă nu numai la persoanele ajutate să supravieţuiască prin fapte caritabile sau subsidii de la stat, ci şi la noi, toţi ceilalţi, care trăim împreună şi avem nemulţumiri. Situaţia poate fi îmbunătăţită, vrem să avem o calitate mai bună a vieţii, dar nu e bună soluţia să dăruim haine şi mîncare celor săraci. Ci să-i susţinem în acţiunile lor pentru a-şi cîştiga existenţa prin muncă.
Noul sistem (inovarea socială) cere efort, problemele sociale nu se rezolvă singure. Putem pleca de la idei simple, cum ar fi colectarea hîrtiei uzate, în loc să fie aruncată la gunoi, de-a valma cu celelalte deşeuri. Răspunsul nu poate veni din partea altora, ci de la cei care înţeleg cultura ino­vării sociale. Cu toţii convenim că hîrtia trebuie colectată şi refolosită, acesta fiind interesul grupului şi al societăţii în care trăim.
O şcoală din Japonia nu avea teren de sport şi atunci cineva a venit cu ideea de inovare socială să fie luat jos acoperişul în patru ape şi deasupra tavanului să fie construită o pistă de alergare. Firma IKEA a constatat problema socială că oamenii de la bloc nu-şi pot urca mobila pe scări, aşa că a inventat mobilierul modular uşor de transportat şi asamblat acasă cu o şurubelniţă în cruce. Inovarea socială se aplică peste tot unde sînt oameni. La inovarea tehnologică, industrială, managerială, de marketing, trebuie de acum să adăugăm inovarea socială.
Apare însă o piedică, faptul că oamenii refuză să iasă din zona de confort, le pare greu să se schimbe. Dar inovarea socială se impune ca soluţia strategică pentru un viitor mai bun. Nevoile sociale cele mai comune sînt legate de educaţia continuă, economia circulară şi eficienţa energetică. Inovarea socială deschide uşa pentru toţi, dar este nevoie de un efort comun şi individual de responsabilizare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.