Zeci de hectare cu porumb, distruse la Satulung!

0
97

Mistreţii au făcut prăpăd zilele trecute şi la Satulung. Localnicii din Finteuşu Mic şi Arieşu de Pădure sunt disperaţi după ce sălbăticiunile le-au distrus a doua semănătură de porumb. Cei păgubiţi spun că nu ştiu dacă se mai încumetă să însămânţeze şi a treia oară, deoarece se aleg doar cu paguba.
Cheltuielile pentru însămânţarea unui singur hectar de teren se ridică la circa 3.000 de lei, cu tot cu îngrăşăminte şi erbicide, însă fără a mai pune la socoteală munca oamenilor: „Avem necazuri mari cu mistreţii. Au scos afară a doua semănătură de porumb, investiţiile sunt mari. Hectarul de teren semănat, arat, discuit, cu erbicidare, ajunge până la 2.700 de lei cheltuială. Despăgubiri nu ne dă nimeni. Dacă am fost la fondul de vânătoare ne-au spus că mistreţii sunt ai statului, alţii spun că aparţin fondului de vânătoare. Noi nu mai ştim unde să mergem, ce să fa­cem. Eu am semănat circa 6 ha din care mi-au distrus cam un hectar. Însă pe acesta am semănat de două ori! Restul terenului l-am îngrădit cu gard electric, investiţie în plus. Un aparat e 7 milioane, o bobină de fir, de un km, e încă 200 de lei. În total am dat iar 900 de lei. Probabil că după ce voi merge pe lumea cealaltă îmi voi scoate investiţia. În aceste condiţii mă gândesc să las pământul pustiu, să vină cei de la fondul de vânătoare să-l întreţină ei. Dar probabil că atunci vor muri şi porcii lor pentru că nu vor mai avea ce mânca, dacă eu nu mai cultiv. Ei probabil că primesc bani ca să hrănească mistreţii, dar cine ştie ce se întâmplă cu ei. Aşa că momentan hrănim noi porcii, pe spinarea noastră! În comuna Satulung, în fiecare sat se întâmplă acelaşi lucru. La noi în Arieş terenurile sunt mai mult pustii decât lucrate. În Finteuşu Mic, oamenii au văzut o turmă de cel puţin 40 de porci şi aceştia nu trăiesc cu aer”, a explicat Leontin Sălăjan din Arieşu de Pădure. „Am semănat a doua oară 6 ha de porumb, dar l-au scos de fiecare dată mistreţii. Am fost la fondul de vânătoare, dar de fiecare dată nu am rezolvat ni­mic. Nu am primit nicio des­păgubire. Aşa ajungem la sapă de lemn, cred! Deşi porumbul este tratat, tot îl mănâncă. N-au nicio problemă, putem noi da cu orice porumbul, că-l mănâncă! Mistreţii vin şi în spatele casei, scurmă cartofii, tot”, a spus Ioan Filip din Finteuşu Mic. „Mi-au distrus porcii mistreţi 8 hectare de mălai! Dar măcar bine că eu l-am semănat doar odată, nu ca vecinii, că altfel paguba era şi mai mare. Nu ştiu ce să fac, dacă să-l mai pun şi a doua oară, ori să las terenul gol. În condiţiile acestea, dăm doar de mâncare mistreţilor. Investeşti 10.000 de lei şi rămâi cu ce?! Cu nimic! Cred că vom lăsa pământurile pustii, să le însămânţeze cine vrea! Prima dată trebuie să ne recuperăm pagubele, iar apoi ne gândim să mai investim. Dar de la cine să recuperăm paguba?! Noi suntem purtaţi de la primărie la fond, de la fond la Guvern şi invers. Dacă împuşti tu porcul, iar nu-i bine…”, este de părere şi Lucian Dunca din Finteuşu Mic. „Am pus 2 ha de porumb. Le-am semănat şi a doua oară, din păcate, iar mistreţii mi-au distrus tot. Pentru 80 de ari, porumbul costă 460 de lei, dar am mai dat şi câteva sute de kg. de îngrăşăminte la hectar. Porcii ne-au scurmat şi terenurile pentru păşunat. Iar noi ce mai culegem în toamnă, după ce investim atâţia bani şi muncă? Deci mistreţii se hrănesc pe spinarea noastră! Iar o partidă de vânătoare, cu persoane din ţară, se plăteşte şi cu 20.000 de euro! Nu mai vorbesc de o partidă făcută cu străini. Banii nu intră la noi. Agricultorii rămân doar cu pagubele”, a conchis Nicolae Marcu – Finteuşu Mic.

Sesizările, în zadar…

Primarul comunei este la curent cu problemele cetăţenilor, inclusiv el fiind afectat de mistreţi. Bujorel Vasile Mureşan a explicat: „Probleme cu mistreţii sunt peste tot. Din păcate, nu primăria despăgubeşte oamenii. Inclusiv eu sunt în situaţia asta. Mi-au scos porumbul semănat prima dată, aşa că am discuit şi acum am pus ovăz. Au venit oamenii la primărie şi mi-au spus, au depus şi sesizări în scris, dar tot degeaba. Legislaţia nu ne ajută. Cred că singura soluţie e să stârpim mistreţii, dar după ce se modifică legislaţia. Cu ani în urmă, noi nu aveam mistreţi prin zona noastră. Acum ei nu numai că sunt foarte mulţi, deoarece s-au înmulţit alarmant, dar nu se mai tem şi vin până lângă casă. Nu ştiu unde se va ajunge într-un final…”. Săptămâna trecută mistreţii au distrus hectare bune şi în Lăpuşel, comuna Recea. Primarul Octavian Pavel a făcut atunci un apel autorităţilor de la centru, să modifice legislaţia, deoarece oamenii îşi lasă tot mai des pământurile în paragină.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.