Poarta maramureşeană din Viena a fost restaurată şi sfinţită

0
32

Duminică, 12 mai 2019, în parcul Laaer Wald din centrul Vienei, s-a desfăşurat ceremonia de sfinţire a porţii maramureşene instalată acolo în anul 2006. Asta după ce poarta din lemn a fost restaurată de patru meşteri lemnari, veniţi tocmai din Valea Stejarului, deoarece se degrada pe zi ce trecea.
Potrivit Bisericii Ortodoxe Române din Viena, poarta maramureşeană este, de obicei, admirată la ea acasă, în nordul României, în Maramureş, dar – în mod paradoxal – ea poate fi admirată şi în Viena: „La iniţiativa şi cu sprijinul Consiliului Judeţean Maramureş a fost adusă de acasă şi aşezată o asemenea poartă, în urmă cu 15 ani, şi la Viena. Tot cu susţinerea aceleiaşi instituţii, acum poarta maramureşeană – vieneză a fost restaurată de către meşteri lemnari urmaşi ai Moşului Pupăză, din localitatea Valea Stejarului. Cu acest prilej a sosit din Baia Mare un grup de artişti ai Ansamblului Folcloric Naţional Transilvania care au oferit un program festiv în piaţa din faţa Bisericii Sf. Ap. Andrei din Viena”, au spus reprezen­tanţii Bisericii Ortodoxe din Viena.

Lucrările de restaurare au fost complexe

Meşterii lemnari care au restaurat timp de o săptămână poarta au avut serios de lucru, din cauză că aceasta s-a deteriorat în cei 13 ani de când a fost amplasată în parcul din capitala Austriei: „Am venit la Viena să recondiţionăm această poartă, realizată în anul 2005. Am avut onoarea să fiu aici cu echipa mea şi să ne aducem aportul la repararea porţii. O poartă maramureşeană, oriunde s-ar afla ea, este un simbol pentru noi toţi. Lucrările efectuate au constat în schimbarea acoperişului în totalitate, cu pod, corni, draniţă. De asemenea, am cioplit-o toată din daltă ca de nouă. La final am folosit un lac de protecţie pe care l-am aplicat pe întreaga suprafaţă a porţii, pentru a se păstra cât de mult în condiţii bune. Lemnul din care a fost construită poarta este de stejar ce-i considerat ca fiind nemuritor. Porţile se fac cel mai mult din stejar, tocmai din acest motiv”, a spus Petre Codrea, restauratorul venit tocmai din Valea Stejarului. Această poartă este înaltă şi aşezată pe trei stâlpi verticali şi unul orizontal, poziţionat sus (pragul de sus al porţii), care uneşte construcţia şi se numeşte fruntar. Peste fruntar s-a făcut acoperişul după care s-a acoperit cu şindrilă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.