Personalităţi ale Şomcutei Mari • Placă din marmură în memoria lui Aurel Buteanu

0
34

La 115 ani de la naşterea lui Aurel Buteanu, la Şomcuta Mare a fost inau­gurată o placă memorială ce îl înfăţişează pe omul de cultură ce face cinste zonei Chioarului, prin activitatea sa complexă pe care a avut-o în timpul vieţii.
Placa memorială a fost realizată de Vasile Copos şi e din marmură. Evenimentul a fost marcat printr-un simpozion în cadrul căruia s-a adus în discuţie personalitatea lui Aurel Buteanu. Acţiunea a fost organizată de Asociaţia “Chioar Redivivus” care şi-a propus să îşi exprime recunoştinţa faţă de înaintaşi şi să demonstreze că “dacă tot se spune că Şomcuta Mare nu are viitor, atunci să arătăm că are trecut”.
“Încercăm prin aceasta să îndeplinim unul din dezideratele asociaţiei noastre şi anume acela de a reînvia trecutul cultural, istoric şi spiritual al zonei Chioar. Dorim să promovăm zona şi să o revitalizăm. Vrem să ne exprimăm recunoştinţa faţă de înaintaşul nostru care a pus Şomcuta pe harta culturală a României prin activitatea sa, fiind o personalitate complexă”, a punctat preşedintele Asociaţiei Chioar Redivivus, Liana Pogăciaş.
În cadrul evenimentului, Liana Pogăciaş a amintit despre Aurel Buteanu că s-a născut în 15 mai 1904 la Şomcuta Mare şi a trecut în veşnicie la 21 ianuarie 1976 la Timişoara. “Se pare că vocaţia profesională a lui Aurel Buteanu a fost jurnalismul. Încă de la 14 ani colaborează cu câteva note scrise în limba maghiară la ziarul Nagybanya”, pentru ca după Marea Unire la care participă cu entuziasm să schimbe limba de creaţie în cea a strămoşilor săi. Tot în perioada adolescenţei îl găsim colaborator al revistelor Renaşterea din Baia Mare şi Cosânzeana din Satu Mare. Apoi, pe rând, la Cluj, va fi redactor cultural al ziarului Înfrăţirea, secretar de redacţie şi colaborator la Societatea de mâine, redactor pentru Ardeal al ziarelor Adevărul şi Dimineaţa”, a mai spus Liana Pogăciaş.
În perioada 1933-1938 a fost director al ziarului Patria, a fost preşedinte al Sindicatului presei române din Ardeal şi Banat. Aurel Buteanu a mai fost politician: membru în partidul Naţional Ţărănesc, deputat în Parlamentul României, diplomat: secretar de presă la Legaţia română din Bruxelles şi Viena, director al Teatrului Naţional Cluj, preşedinte al Clubului Sportiv “Universitatea” Cluj, Traducător şi scriitor.
Pentru viitor, Asociaţia “Chioar Redivivus” şi-a propus să reînvie şi alte simboluri ale Chioarului. “Un prim punct l-am atins, acela de a reface simbolurile de pe stema Chioarului. Primul semn este stejarul. În noiembrie 2018 am plantat un stejar nou ca un semn de echilibru şi continuitate. În apropierea lui am pus un monument pe care scrie 1 decembrie 2018 – 1 decembrie 2018. Sub monument am aşezat o capsulă a timpului pentru urmaşii noştri de peste 100 de ani. Al doilea semn pe care vrem să îl punem în valoare este fântana cu cumpănă şi un corn. Şomcuta provine din limba maghiară şi înseamnă fântana cornului. Am identificat fântana, trebuie să o reconstruim şi să plantăm un corn. Al treilea simbol de pe stemă este Cetatea Chioarului, dar o viitoare investiţie la acest obiectiv presupune fonduri europene”, a adăugat Liana Pogăciaş.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.