Procesul semnelor de întrebare

0
35

Pentru regele Carol al II-lea alegerile din 1937 fuseseră un semnal că, indiferent de felul în care era numită, Mișcarea Legionară era în ascensiune, iar Zelea Codreanu se transformase, din liderul unei organizații marginale, într-un rival politic. Deoarece atrăgea simpatia populară și admirația unor intelectuali de dreapta. Apropierea lui Codreanu de fascismul italian, dar mai ales de nazismul german, cuplată cu ascensiunea lui Hitler complica mult calculele regelui. Deși au existat tentative de apropiere, împăr­tă­șeau același dispreț pentru de­mo­crația parlamentară și pentru partidele tradiționale, regele și mișcarea au intrat într-un conflict presărat cu violențe, terminat cu moartea lui Codreanu. Cu alte cuvinte cercul monarhic intuia, cu temei, că în noua ordine politică europeană, Legiunea putea juca un rol mai important decît regele. Lupta pentru putere era evidentă. Se căuta momentul pentru ofensiva împotriva legionarilor. O scrisoare trimisă de Codreanu lui Nicolae Iorga, în care îl acuza pe acesta de necinste sufletească, marele istoric fiind consilier regal cu rang de ministru, a fost pretextul pentru prima condamnare pentru ofensă adusă autorității. A urmat o altă condamnare, Codreanu fiind acuzat de trădare și răzvrătire contra statului. Regimul de cenzură instituit după instaurarea dictaturii regale era extrem de atent la informațiile apărute în presă. Ziarul „Timpul” care însoțește Ediția „Ziarele României Mari” numărul 24, face trimitere la faptul că liderul legionar a revenit în instanță. Rechizitoriul începe prin a acuza mișcarea că func­ționează clandestin. Că are o rețea de cuiburi în țară care funcțio­nează în secret ca organizații militare. Codreanu mai era acuzat că se află în spatele morții fostului său locotenent Mihail Stelescu. Nu era uitată nici implicarea legionarilor în asasinarea premierului I.G.Duca. Zelea Codreanu va fi condamnat la 10 ani de închisoare, iar sentința pune capăt destinului său politic și se pregătește, în final, execuția sa. Evenimentele externe au accelerat planurile de lichidare a Mișcării Legionare. Dezmembrarea Cehoslovaciei și prăbușirea sistemului de alianțe obliga conducerea de la București să caute soluții rapide. Turneul diplomatic al regelui, din noiembrie 1938, care a cuprins Londra, Paris, Berghof, i-a arătat că Europa se îndreaptă spre o nouă ordine. Dacă regele dorea să facă parte din ea era necesară dispariția lui Codreanu.
După întrevederea cu Hitler, regele ordonă suprimarea liderului legionar. Corneliu Zelea Codreanu, și alți 13 legionari, sunt asasinați în timp ce erau transportați de la închisoarea Râmnicu-Sărat la cea de la Jilava. Regelui îi era teamă că va fi înlăturat și înlocuit de legionari. Până la urmă de ce s-a temut nu a scăpat. În septembrie 1940 va fi nevoit să abdice, în timp ce Legiunea a triumfat prin instaurarea statului na­țio­nal-legionar. Parte din intelectualii interbelici au ales să dărâme vechea lume me­gând spre extrema dreaptă. Credeau că sosise vremea revolu­țiilor mesianice și a răsturnării vechii ordini politice. Profesorul de metafizică Nae Ionescu a influ­ențat o serie de tineri cu certe calități intelectuale. Dar au fost și tineri care s-au orientat spre stânga epocii. După cum se vede procesul frământărilor politice din preajma anului 1940 are multe semne de întrebare. Confuzia valorilor era con­se­cința dinamicii politice. Evenimen­tele s-au succedat cu repeziciune. Cred că este necesar să știm ce a fost, pentru a înțelege vremea de astăzi. Ediția de astăzi se referă la moartea Reginei Maria care a reprezentat, mai mult ca oricine, mitul României Mari.
P.S. Mă detașez categoric de unii termeni exa­ge­rați, nepotriviți, jignitori din actuala campanie electorală. Cămășile de culoare închisă, ca ideologie, nu se poartă astăzi. De aceea este nevoie să cunoaștem și istoria recentă. Să nu cădem în capcana semnelor de întrebare.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.