Avem SEMNAL!

0
50

Lumea satului maramureşean s-a schimbat sub ochii generaţiei mele. Nu este vorba numai de influenţa oraşului, care în parte şi-a epuizat forţa, ci de un mecanism interior de adaptare, astfel că acum asistăm la un mod de întocmire a lucrurilor. Din această nouă rânduială face parte şi ridicarea din lumea satului a multor intelectuali, care au marcat viaţa comunităţii. O pildă este oraşul (fosta comună) Săliştea de Sus, o aşezare cu tradiţie cărturărească. În urmă cu o jumătate de veac, pe când eram licean la Pedagogica sigheteană, am auzit despre isprava câtorva tineri profesori din aşezarea de pe Iza că au editat o revistă şcolară. Se numea SEMNAL. Iniţiatori au fost tinerii dascăli Simion Iuga şi Dumitru Iuga (Ion Bogdan), dar mai văd, în această ecuaţie, şi prezenţa profesorului Dumitru Chiş. Erau tineri profesori inteligenţi, cultivaţi, cu dragoste pentru elevi şi profesie, pentru locul în care s-au născut.
Certă a fost şi umbra lirică a poetului Ion Iuga, care mi-a adus primul număr al revistei la liceu. Avea obiceiul de a-l căuta pe pictorul şi poetul Gheorghe Chivu, care îmi era profesor. Acolo am întâlnit semnăturile unor elevi, ajunşi oameni de referinţă ai Maramureşului. Îmi aduc aminte de Liviu Doru Bindea, fost prefect şi parlamentar, şi universitarul Nicolae Iuga. La vremea aceea era un eveniment în viaţa şcolii maramureşene. A avut ecou şi în ţară, fiind premiată la un concurs naţional de la Bucureşti. Sunt absolut convins că a fost un ecuson pentru elevi şi o împlinire pentru profesori. Prin vreme, în oglinda acestei publicaţii s-au oglindit oameni de seamă ai acestei ţări.
Îmi aduc aminte de acel martie 1980, când marele poet Nichita Stănescu a intrat pe poarta şcolii din Săliştea de Sus. Acolo, într-o sală de clasă, a spus printre altele: „Dragi copii, trebuie să vă spun că noi, cei care stăm laolaltă, avem o avuţie pe care nu o poate avea nimeni. Ea se cheamă limba română. Această limbă trebuie păstrată ca ochii din cap.” Şi reflexul acestui gest publicistic, unic la vremea aceea în viaţa satului maramureşean, a ţinut trează ideea de cultură. Care luminează mintea omului. Puţini mai ştiu că absolvenţii şcolii săliştene au bătut recordul intrării la facultăţi.
Vremea a trecut, dar ideea de obârşie în Săliştea de Sus nu s-a stins. Ba, din contră, a devenit academică. Mai zilele trecute, am exclamat: avem SEMNAL! Adică celebra revistă de pe Valea Izei a reapărut în împrejurări faste. Energicul profesor, omul de cultură Simion Iuga, iniţiatorul primului număr de acum o jumătate de veac, cu un grup de intelectuali de vale, din noua generaţie, au legat timpul. Îi sunt alături Simion Bogîldea, Nicolae Iuga, Ion Petrovai, Maria Chiş, Ioan Vlad. Noul număr apare sub egida Academiei Române, prin Centrul de Cercetări „Cultură şi Civilizaţie Românească”, Săliştea de Sus-Maramureş. Director onorific este acad. Alexandru Surdu. Că revista a fost o onoare pentru şcoală o spune un fost elev, actualul primar al oraşului, ec. Ştefan Iuga: „eu, ca licean, eram mândru că vin de la o şcoală generală care are o revistă literară a elevilor, lucru cu care nu se puteau lăuda multe licee din oraşe mari”.
Pot să am şi eu o părere? Cred că academicul Simpozion de la Săliştea de Sus se datorează, într-un fel, şi sclipătului de acum o jumătate de veac, când profesori şi elevi au realizat o revistă şcolară de vale. Unică, la vremea aceea, în Maramureş. Da, avem SEMNAL! Care se doreşte a fi o cronică a celor mai importante evenimente culturale din localitate, din judeţ, din ţară şi străinătate. Acolo unde sunt sălişteni. Supravieţuim prin tradiţie şi trăim prin cultură. Cu deschiderea spre lume să nu uităm că mai este un mod propriu românesc de a fi. Cum au şi alte neamuri. Da, avem SEMNAL la Săliştea de Sus. Care argumentează nevoia de istorie locală.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.