Gunoiul este scump!

0
63

Statul nu reuşeşte să protejeze natura de asaltul „gunoaielor”, astfel că rîurile devin o scurgere de zoaie, iar terenurile virane şi lizierele de pădure mustesc de gunoaie. Această stare de fapt deplorabilă poate fi schimbată dacă primăriile vor aplica normele europene de mediu, iar termenul este 30 iunie 2019.
Cei 12 comisari ai Gărzii de Mediu Maramureş au atribuţii de inspecţie, control şi sancţionare, dar mai întîi avertizează şi în cele din urmă aplică sancţiuni contravenţionale. În cazuri rare, unu-două pe an, sînt sesizate organele de urmărire penală. GMM verifică dacă există avize, acorduri, autorizaţii. Cum ar putea fi opriţi răufăcătorii? Ar trebui ca nivelul de toleranţă să scadă, să nu mai murdărim spaţiul ce ne înconjoară, ne manifestăm împotriva celor care nu respectă curăţenia. Cine aruncă mizerii pe stradă, cine abandonează sacii cu deşeuri de construcţie pe malul rîului, cine duce animalul mort în pădure, cine deversează fosa septică în apa rîului să fie sancţionat contravenţional. Oamenii fără conştiinţă preferă comoditatea: vor vărsa uleiul uzat în chiuvetă fără să le pese că poluează o mie de litri de apă de rîu.
Comisarii de mediu din judeţul Maramureş fac o mie de controale pe an, din care o sută la sesizarea cetăţenilor (grajdul vecinului miroase urît, barul de alături produce zgomot…), dar activitatea importantă a gardienilor se referă la poluarea industrială sau agricolă ce afectează sănătatea populaţiei. De cearta beţivilor, mirosul de brutărie sau de cîinele legat lîngă poartă – să se ocupe primăria locală.
Comisarii de mediu dau 45 de amenzi pe an: 75.000 lei pentru Remin RA, 60.000 lei Alegna SRL, 50.000 lei Seineana SRL, 50.000 lei Romplumb SA, 50.000 lei oraşul Vişeu de Sus, 30.000 lei oraşul Borşa… Sînt sancţionate faptele grave, cum ar fi poluarea de la galeria Breiner din Băiuţ, nerespectarea autorizaţiei, nedeţinerea autorizaţiei, lipsa acordului de mediu pentru construcţia unui pod, nerespectarea termenelor de conformare…
Legea prevede că cine primeşte apă din reţeaua publică este obligat să evacueze apa uzată în canalizare. Dar gospodarii refuză să plătească apa de două ori şi continuă să sloboade zoaiele din fosa septică în şanţ sau în pîrîul din apropiere. Aşa că staţiile de epurare din comune au fost construite degeaba, nu funcţionează nici una…
Starea de salubritate a localităţilor, terenurilor virane şi a cursurilor de apă ridică probleme. Regimul legal al deşeurilor a fost stabilit în 2011, prin colectarea separată a deşeurilor de hîrtie, metal, plastic, sticlă, cu tarife distincte, mai mici decît pentru celelalte (biodegradabile), Operatorii de salubritate ar trebui să implementeze instrumentul economic „plăteşti cît arunci”, dar încă nu se procedează după acest principiu, ci fiecare duce la container cît are şi toţi plătesc egal, ceea ce nu-i corect.
De la 1 ianuarie 2019, consiliile locale ar fi trebuit să aplice sancţiuni pentru gospodarii şi firmele care aruncă gunoiul de-a valma. Firma de salubritate ar trebui să cîntărească de­şeurile colectate de la fiecare gospodar sau firmă, ceea ce nu se întîmplă. Pînă în 30 iunie 2019, acest sistem nou trebuie instrumentat şi pus în practică. Obiectivul de 35% deşeuri selectate nu a fost atins în 2019, iar obiectivul 50% nu va fi atins în 2020, dacă primarii şi consiliile locale nu vor aplica acum regulamentul european.
Cine nu separă deşeurile pe categorii să plătească 50 de bani pe kilogramul de „gunoi” neseparat, sau chiar 1 leu/kg. Oare vor reuşi primarii să ne convingă să separăm deşeurile? Ar fi spre binele comun şi o altă cale nu există.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.