Timp de trei zile, cei care au păşit pe uliţele Muzeului Satului din Baia Mare au aflat ce înseamnă “MândrIa Maramureşeană”. Organizatorii au avut grijă ca toţi oaspeţii să simtă, să cânte, să se îmbrace şi să mânânce în stil maramureşean. În cadrul evenimentului au fost invitaţi şi meşterii populari care au adus cu ei tradiţionala cămeşă populară, dar şi ii stilizate.
Oriunde merg în lume, maramureşenii duc cu ei cămeşa şi opincile
“A fost a cincea ediţie a evenimentului MândrIE maramureşeană. Au fost evenimente dedicate culturii, tradiţiei, identităţii, spiritualităţii româneşti în cele mai pure forme. Am văzut oameni îmbrăcaţi în cămăşi populare tradiţionale sau stilizate. Am avut şi târg de meşteri. De la standurile lor s-au putut cumpăra cămăşi autentice, cămăşi cusute cu motive florale pe pânză, pe in. Am avut conferinţe având ca temă Sânzienele, cămaşa populară”, a spus managerul Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare, Monica Mare.
Meşterii prezenţi în cadrul târgului s-au întrecut în cămeşile pe care le-au expus spre vânzare. Aşa că, cei interesaţi au putut să-şi achiziţioneze cămeşi vechi de zeci de ani, dar şi cămeşi mai noi. “Respectăm însemnele tradiţionale: roata morii, roata maramureşeană. Am adus o cămaşă reprodusă pe pânză ţărănească după o cămaşă de cel puţin 150 ce ani. Coloristica e apreciată de tineri. Am respectat tot ce a fost respectat la cămaşa respectivă, atâta doar că am făcut-o mai largă. Eu am costumul de mireasă al mamei. Am ajustat cămaşa, e un costum de 35 de ani. Cu el a fost mama mireasă. Eu nu am fost mireasă cu el, dar poate generaţiile care vin. Am adus şi brâie ţesute în război, lucrate manual, cu însemne specifice, colorate”, a spus unul din meşterii populari, Dana Dobrai.
Dana Dobrai a mai arătat că la ea acasă, în Ungureni, tradiţia se poartă cu sfinţenie. Meşterul a mai precizat că oriunde merg, maramureşenii duc cu ei cămeşa şi opincile.
“Mama şi acum are acasă război tradiţional, ţese. Ea mi-a pus acul în mână, m-a învăţat să citesc semnele şi să le valorific. Nu orice cămaşă înflorată e tradiţională. Trebuie să respectăm însemnele zonei, însemnele tradiţionale. Eu sunt din Ungureni. Aici, mai ales duminica la biserică se poartă cămăşile tradiţionale, sau chiar la lucru, sumnele sunt la mare căutare. Traista nu lipseşte nimănui. Toţi merg cu traista la cumpărături. Şi eu merg la facultate cu traista în mână. Toţi care sunt plecaţi în străinătate de la noi din sat, nu e sărbătoare să nu îmbrace port tradiţional. Nu numai de sărbătorile însemnate, ci în duminici, la biserică, de la cel mai mic, până la cei mai în vârstă. Au şi diferite sărbători locale, şi toţi sunt îmbrăcaţi tradiţional. Fiecare dintre noi, oriunde ne-am dus am mers cu cămeşa şi cu opincile”, a mai precizat meşterul.
Pentru Dana Dobrai, acest meşteşug e unul de suflet, arătând că “o zi în care nu pun acul în mână e pierdută”.
Preţuri de până la 5.000 lei pentru o cămeşă
Maria Godja din Onceşti a venit la târg cu cămăşi vechi, tradiţionale. Sunt valoroase din toate punctele de vedere, inclusiv al preţurilor. “Sunt lucruri realizate manual, nu sunt chinezării. Eu sunt din Onceşti. Acolo se păstrează tradiţia. Am cămeşi făcute de mama, de soacra. E frumos să te ocupi de acest meşteşug. O facem din plăcere. Pânza e mai greu de găsit. E material foarte bun, vara îţi e răcoare, iarna îţi e cald. Avem clienţi ce vin în fiecare an şi caută astfel de cămăşi. Preţurile sunt de la 200 la 5.000 lei. Mai am zgărdane, brâie, trăistuţe, ce se poartă la costumul nostru tradiţional”, a spus Maria Godja.
Paula Seling şi-a făcut noi achiziţii de ii de la un meşter maramureşean
Livia Şovre din Berinţa nu a lipsit de la târg. Meşterul se mândreşte cu faptul că de la ea a cumpărat inclusiv artista Paula Seling. “Am venit cu ii mai moderne, dar şi mai vechi. Paula Seling a cumpărat trei obiecte de la mine: două ii mai stilizate şi o rochie. I-a plăcut tare mult. Ne-am făcut şi poză şi sunt tare fericită”, a spus Livia Şovre.
Nu e prima dată când vedetele cumpără obiecte de la Livia Şovre. Meşterul îşi aminteşte că a mai avut două cliente celebre: pe interpreta de muzică populară, Daniela Condurache şi pe solista de muzică uşoară, Corina Chiriac.
“Daniela Condurache şi Corina Chiriac au cumpărat şi ele de la târg. Daniela a cumpărat un şorţ mai vechi. Şi Corina a luat o husă de telefon lucrată în ciur. Am şi în Bucureşti cliente, în Constanţa, în Brăila”, a adăugat Livia Şovre.
La finalul evenimentului “MândrIe maramureşeană” s-au acordat şi premii pentru cea mai frumoasă cămeşă. Competiţia a fost moderată cu spontaneitate şi şarm de prezentatoarea Ana Maria Peride.
Gustări tradiţionale pregătite de Nicolai Tand
La “MândrIe maramureşeană” s-a purtat cămeşa tradiţională, dar s-a şi mâncat româneşte. Totul a fost pregătit de mâinile dibace ale chefului Niculai Tand.
“A fost prezent şi chef Niculai Tand care a gătit româneşte. A fost impresionant să mâncăm bruschete cu fasole frecată cu gust de cârnaţi şi costiţe, vinete tocate, răcituri, omletă, toate reinterpretate pentru a putea fi gustate pe platouri la petreceri sau serbări câmpeneşti”, a punctat Monica Mare.
Deznodământul sărbătorii a fost de Sânziene. Atunci a fost ultima zi a evenimentului când fetele au împletit cununi de sânziene. “Se spune că trebuie să împletim cununi de sânziene, să le aruncăm pe casă. Dacă cununa rămânea agăţată cât mai sus pe acoperiş, atunci vom avea viaţă lungă. Cu cât cununa coboară mai jos, cu atât viaţa e mai scurtă. De asemenea, fetele nemăritate culegeau în zori de zi sânzienele, le puneau sub pernă pentru a-şi visa ursitul”, a explicat managerul de la Muzeul Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare.