Şcoala fără părinţi

0
48

S-a încheiat încă un an şcolar, o nouă generaţie şi-a luat avînt pentru primul zbor în viaţă. Părerile părinţilor sînt împărţite, celor mai mulţi nu le prea pasă cum este şcoala românească, de vreme ce fiii şi fiicele lor au luat examenul de capacitate şi bacalaureat. Statisticile arată rezultate foarte slabe, dovadă că fondurile publice pe care le consumă Ministerul Educaţiei pentru salarii sînt folosite ineficient!
Ministrul Ecaterina Andronescu încearcă să acopere ineficienţa cu cifre, 60-70% dintre participanţi au note de trecere, dar nu ne spune nici un cuvînt despre cei rămaşi corigenţi, despre cei care n-au ajuns la bacalaureat. Aceşti elevi sînt ascunşi de statistică, Inspectoratul Şcolar refuză să publice datele. Sistemul este gripat, de vreme ce primesc acelaşi salariu profesorii ai căror elevi au note de trecere şi cei ai căror elevi au note sub linia roşie.
Ministrul Educaţiei ţine discursuri motivaţionale, despre principalele trei lucruri din viaţă… Rolul său nu este să mototolească bancnote pentru a demonstra că-şi păstrează valoarea. Nu poţi compara oamenii cu banii, elevii „mototoliţi” de sistem nu se mai îndreaptă, rămîn „mototoliţi pe veci. Ne gîndim cu mîndrie la cei care reuşesc, dar ministrul, profesorii şi părinţii au obligaţia să facă ce trebuie pentru cei care au dificultăţi. Care este cauza eşecului pentru milioanele de elevi ce pierd timpul la şcoală?!
Ecaterina Andronescu le-a spus absolvenților că trei lucruri distrug omul: viciul, mândria și furia şi pe trei să nu mizeze: puterea, norocul și averea. Sînt sfaturi de cultură urbană de tip internet şi nu au valoare practică. Oamenii trebuie să fie furioşi cînd au un ministru care nu-şi face datoria, de vreme ce nu-şi foloseşte puterea de a schimba lucrurile. Noi credem că sistemul public de învăţămînt este capturat de interesele personale ale celor care îl folosesc ca sursă de venit.
Reformarea sistemului nu poate fi făcută de politicieni ezitanţi, fără o strategie anunţată, ci aşteaptă idei de-a gata de la alţii, în care să creadă mimetic şi să le aplice aşijderea. De pildă, o schimbare în spiritul vremurilor ar fi ca notele să nu fie făcute publice, nici afişate, nici spuse în faţa clasei, ci să fie confidenţiale. Nu trebuie să ştie toată lumea că un elev a luat nota 2 la matematică. Nu trebuie să-i umilim pe elevi în faţa clasei, citind notele de la 1 în sus, pînă la 10…
Sistemul educativ este fracturat, elevii termină clasa a VIII-a şi dau examenele pentru Evaluarea Naţională, după care sînt repartizaţi în licee şi şcoli profesionale. La zece clase, primesc o diplomă că au încheiat învăţămîntul obligatoriu, dar apoi continuă liceul încă doi ani şi jumătate dintre ei ştiu deja că nu vor reuşi la bacalaureat. Sînt doi ani pierduţi pentru toată lumea, doar pentru profesori nu, ei îşi primesc salariul – indiferent dacă elevii învaţă ceva sau nu.
Salariile din învăţămînt pleacă de la 2.400 de lei net şi se încheie la 8.000 de lei net pentru inspectorii şcolari. Sînt bune, deci părinţii se aşteaptă ca profesorii să performeze, să depună efort intens, să fie perseverenţi şi stăruitori în a-i educa pe copiii lor. Să aplice regulamenteul şcolar şi să fie o echipă didactică puternică, pentru a-i determina pe copiii să înveţe ce le place. Iar ceilalţi să-şi caute altă ocupaţie (de la 14 ani, pot intra ca ucenici la locul de muncă).
Dar pentru a face toate acestea, este nevoie ca ministrul să nu mai numească inspectori şi directori pe criterii politice, ci cu competenţă managerială. Nici catedrele nu mai trebuie titularizate, ci scoase la concurs de fiecare dată cînd titularii au rezultate slabe la clasă. Iar părinţii şi elevii să nu fie excluşi, ci implicaţi în sistem.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.