Bani pentru pensii

0
44

Legea nr. 127 privind sistemul public de pensii a apărut în Monitorul Oficial nr. 563 din 8 iulie 2019, dar este considerată nesustenabilă, adică bugetul de pensii şi bugetul de stat (în completare) nu vor reuşi să o susţină financiar. Opoziţia crede că dublarea pensiilor pînă în 2022 va duce la inflamarea preţurilor şi nivelul de trai al pensionarilor va rămîne aproape acelaşi, în vreme ce puterea consideră că grija faţă de pensionari este o prioritate a oricărui stat european şi social, deci trebuie să-i ajutăm pe oamenii cu pensii mici. Abordarea politică este greşită, problema trebuie discutată tehnic.
După apariţia în 30 de zile a normelor de aplicare a legii, toate cele 5 milioane de pensii vor fi recalculate cu noua formulă şi în avantaj vor ieşi bărbaţii (pînă acum, au fost discriminaţi în raport cu femeile), şi mamele care au născut doi sau mai mulţi copii. Punctul de pensie va creşte, prevede legea, practic se va dubla în trei ani, însă realitatea economică poate fi schimbătoare şi speranţele legate de nivelul de trai se pot nărui. Vom spune atunci că ar fi fost mai sigur ca pensiile să nu fie dublate, ci doar indexate cu rata inflaţiei. Asumarea politică a salariilor şi pensiilor este periculoasă, guvernanţii riscă prea mult.
Dacă se pensionează un salariat care primeşte în mînă 3.000 de lei, va încasa o pensie de 1.500 de lei pe lună, deci nivelul său de trai se reduce la jumătate. Cine ia un salariu net de 2.000 de lei pe lună, la pensionare primeşte 1.000 de lei. Iar salariatul cu minim pe economie, net 1.500 de lei lunar, va primi de la poştaş o pensie apropiată de indemnizaţia socială, 640 lei. Din această cauză, mulţi pensionari de acest fel sînt obligaţi să se angajeze, iar cei bolnavi, care cumpără medicamente de sute de lei, au calitatea vieţii sub pragul decenţei.
Peste cîţiva ani, se vor pensiona angajaţii de după Revoluţia din 1989, care au lucrat mai mult la negru decît cu carte de muncă. Dacă un astfel de om primeşte azi 3.000 de lei în mînă, din care 1.500 de lei oficial şi 1.500 de lei la negru, după pensionare va obţine cu puţin peste pensia minimă de 640 lei şi va fi un şoc pentru el. Această practică a muncii la gri este frecventă şi nu poate fi stopată de inspectorii de stat, cîtă vreme salariaţii acceptă ilegalitatea.
În sistemele profesionale de asigurări sociale, pensia este cu mult mai bună. Poliţiştii, militarii, magistraţii şi alte categorii speciale (politicienii) primesc pensii de 85% din venitul lunar, deci nivelul lor de trai va scădea după pensionare cu 15%, nu cu 50%, precum în cazul celor din sistemul public.
În 31 iulie 2019, Guvernul va rectifica bugetul şi va readuce deficitul bugetar, scăpat de sub control spre 5%,
înapoi la limita de 3%, admisă de Uniunea Europeană. Ministrul Finanţelor spune că au prioritate pensiile, salariile bugetarilor şi investiţiile, deci vor fi reduse cheltuielile neprioritare. Care sînt acestea deocamdată n-am aflat (să fie anulate toate privilegiile).
Ţara are deficit an de an, trăim pe datorie şi finanţăm ratele şi dobînzile la scadenţă din alte credite. Debitele sînt restituite din noile împrumuturi, Ministerul Finanţelor a contractat recent eurobonduri de 5 miliarde de euro, pe 30 de ani, pentru finanţarea deficitului, aceasta fiind soluţia pentru menţinerea bugetului pe linia de plutire.
După părerea noastră, România ar trebui să aibă un buget excedentar, deficitul fiind riscant din cauza faptului că banii împrumutaţi sînt de regulă risipiţi pe investiţii scumpe, inutilizabile, care nu ajută comunităţile să progreseze. UE acceptă un deficit anual de maximum 3%, dar ca parte a unei strategii de dezvoltare economică şi socială.
Vor fi bani pentru pensii? Ar trebui să fie. În caz contrar, Guvernul va fi obligat să acopere deficitul fondului pentru pensii din bugetul de stat, însă discuţia aceasta trebuie scoasă din contextul politic şi introdusă într-o analiză financiară.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.