Voturi ori bani?

0
25

Un senator spune că salariile şi pensiile bugetarilor sînt duble față de cele din sectorul privat. Aşa este, reformele au creat dezechilibre generale şi structurale, iar Guvernul şi Parlamentul trebuie să ia măsuri de revenire la normal. Însă după ce ai dat odată un drept este dificil să-l iei înapoi!
Totuşi, soluţii există, dacă politicienii au voinţa să taxeze sinecurile, să elimine pensiile speciale, să taie sporurile, să renunţe la tichetele de masă şi la voucerele de vacanţă. Guvernanţii acţionează de aproape trei ani într-un singur sens, cel social, în ideea ca cetăţenii să aibă o viaţă mai bună, să trăiască decent, ceea ce nu-i deloc blamabil. Totuşi, la mijloc se află o eroare managerială, de vreme ce s-a ajuns la dezechilibre atît de mari între pensii şi între salariile minime şi maxime încît şi cei care au votat legea o contestă.
Se ajunge la situaţia ca între cei săraci şi cei bogaţi diferenţa de nivel de trai să fie uriaşă, semn că evaluarea impactului social n-a fost făcută corect. Scopul societăţii democratice este ca oamenii să aibă o viaţă mai bună, să trăiască decent, însă noi românii considerăm că salariile şi pensiile sînt drepturi sociale, nicidecum un rezultat al contribuţiei individuale, al muncii perseverente şi al negocierilor dintre angajator şi salariat.
Era de aşteptat ca dublarea salariilor şi pensiilor să fie urmată de dublarea performanţei, ceea ce înseamnă ca fiecare salariat din sistemul public să facă un efort dincolo de aşteptările pe care le avem de la el. După cum constatăm, salariaţii nu simt că munca lor este valoroasă.
Frecvent, se victimizează, acţionează mecanic, fără să-şi asume responsabilităţi. Se comportă precum spectatorii, trag mîţa de coadă cu sîrg… Există şi salariaţi care se implică (muncesc pentru bani), dar nu reuşesc decît să-i „încurce” pe cei care taie frunze la cîini. Sistemul bugetar este finanţat din bani publici, deci ne dorim ca salariaţii de stat să performeze.
Ce ţel avem ca salariaţi? Să facem mai bună viaţa oamenilor care primesc aceste produse sau servicii, deci ar trebui să nu avem o alegere mai bună decît munca răsplătită cu o carieră în care ne dezvoltăm şi sîntem respectaţi de cei din jur.
Guvernanţii au pornit în 2017 de la ideea să le asigure românilor salarii decente şi motivante, aşa că au mărit minimul la 2.080 lei, respectiv 2.350 lei pentru studii superioare, şi 3.000 lei pentru constructori. A fost o alegere inspirată, deoarece legea se aplică tuturor.
Guvernanţii au decis măriri de salarii de 20-50%, urmate de sporuri şi indemnizaţii pentru orele suplimentare, într-un ritm ameţitor. În 2017, bucuroşi de 50% au fost poliţiştii, militarii şi actorii. Sporul pentru cei care aplică fonduri europene era de 25%, a urcat la 35% din 1 iulie 2017. Încercarea de a limita sporurile la 30% a fost contestată vehement şi acum medicii pot face gărzi la discreţie, dublîndu-şi salariul.
Consiliile locale au primit dreptul de a decide ce salarii încasează funcţionarii publici, aşa că „dărnicia” şi-a spus cuvîntul, acum 80-90% din veniturile locale intră în capitolul cheltuieli cu funcţionarii. De la 1 ianuarie 2019, personalul din sănătate primeşte indemnizaţie de hrană. Noua lege pune azi în plată salariile din 2022 pentru medici, asistenţi, ambulanţieri, inspectori şcolari, şefi din administraţia publică, directori AFIR, iar pentru profesori, din septembrie 2020.
Ordonanţele de urgenţă OUG au calmat sindicatele puse pe grevă şi şantaj social, dar echilibrul bugetar este perturbat, instituţiile au doar bani pentru salarii. E bine să retribuim salariaţii, dar nu la întîmplare, ci după performanţa în muncă!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.