Ivan Horvat, primul profesor titular de limba rromani din Maramureş

0
298

Profesorul Ivan Horvat, cadru didactic de aproape două decenii, s-a titularizat luna trecută la Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” din Şomcuta Mare urmând să predea limba rromani atât la elevii etnici din ciclul primar, cât şi la cei din clasele gimnaziale. Vestea este una foarte bună întrucât profesorul speră ca, vorbindu-le pe limba nativă, copiii din comunităţile rrome vor deveni mai atraşi de şcoală.
Reporter: Sunteţi primul profesor din Maramureş titularizat la disciplina rromani.
Ivan HORVAT: Da, aşa e. Concursul a avut loc luna trecută, iar postul titularizabil l-am obţinut la Liceul Teoretic „Ioan Buteanu” din Şomcuta Mare. Mă bucur pentru că sunt chiar de acolo, din zonă, din Şomcuta. Dar eu lucrez deja în învăţământ din anul 2000, timp în care am fost la Şcoala Gimnazială din Coltău. Acolo am predat limba rromani şi istorie şi tradiţii.
R.: Ce reprezintă pentru comunitatea rromă titularizarea dumneavoastră?
I.H.: Când am făcut primii paşi în educaţie, în urmă cu aproape 20 de ani, am văzut că aceste comunităţi de rromi au mare nevoie de sprijin în educaţie, un element esenţial care le lipseşte pentru a le integra în societate. Or, ei, rromii, sunt vorbitori nativi de limba rromani. De aceea cred că, vorbindu-le limba, e mai uşor să comunici cu ei. În plus, copiii se bucură că au un dascăl care le vorbeşte pe limba lor. Apoi, mi-am împărţit orele astfel încât să pot preda la ambele cicluri, primar şi gimnazial. În trunchiul comun, sunt prevăzute trei-patru ore per clasă.
R.: Aveţi suportul didactic necesar predării?
I.H.: Da, există. Avem chiar şi manuale. Limba rromani e aproape ca o limbă străină.
R.: Care e interesul copiilor din aceste comunităţi pentru şcoală?
I.H.: Prin anumite programe care sunt finanţate prin bani europeni sau de la minister, frecvenţa e mai ridicată, dar abandonul şcolar în aceste comunităţi de rromi e, în continuare, crescut. Deci, problema se menţine.
R.: Ce v-a determinat să profesaţi în învăţământ?
I.H.: În primul rând, m-a determinat faptul că mulţi tineri rromi nu termină liceul, nu au studii, iar Statul român acordă atâtea şanse comunităţilor de rromi. De aceea, am ales învățământul. În plus, fac parte din prima promoţie de profesori rromi de la Bucureşti. E important să ne mai păstrăm limba, deşi unele obiceiuri și tradiţii se uită.
R.: Cum e viaţa la catedră?
I.H.: Nu e aşa de uşor, sistemul se tot modifică, dar e important să îţi faci meseria cu drag. Iar eu am început să am rezultate, un elev de la Școala Coltău a obținut locull III la etapa naţională a Concursului naţional de istorie şi tradiţii rrome.
R.: Spuneți-ne câteva cuvinte despre dumneavoastră.
I.H.: Sunt absolvent de Bucureşti al Facultăţii de Pedagogie – limba rromani. Anterior, am fost sportiv de performanţă la atletism, chiar și campion naţional al României, apoi am trecut pe la câteva echipe de fotbal din judeţ.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.