Oameni de încredere

0
45

Se caută oameni de încredere! Pe lângă pricepere, încrederea este valoarea care-ți dă armonie sufletească, curaj, puterea de a cuceri domenii neumblate, garanția că viitorul îl poți atinge cu mâna. Ce încărcătură de destin are expresia cotidiană: am încredere în tine! Cu o asemenea valoare umană răstorni munți. Cu încrederea într-un ideal s-au câștigat războaie, s-a descoperit lumea. Eu caut oameni de încredere, spunea într-o împrejurare festivă, la Suciu de Sus, patronul unei cunoscute firme băimărene. Și îi găsești?, vine întrebarea unui comesean. Că încrederea nu-i scrisă pe frunte, nici în diploma de absolvire, zice altul. Omul din fața noastră ne dă o explicație puțin anecdotică. După ce ne spune că se pricepe la oameni, ne destăinuie și forma lui de depistare a încrederii. Zice: mă uit în ochii omului, și-mi dau seama cu cine am de-a face! Îi citesc încrederea în profesie. Cu ce gânduri vine, cât de serios este. Ochii spun multe. Apoi, ia în seamă celelalte argumente. Spune că nu dă greș niciodată. Unii îl privesc cu îngăduință, alții cu neîncredere.
De aici s-au rostogolit și alte experiențe prin care se cercetează încrederea. Unul, cu lecturi orientale, ne propune o mică poveste cu morala la urmă. Cică un rege și-a pus curtea la încercare pentru un post important. Erau în jur înțelepți și căpetenii de oști. Le-a dat să deschidă o ușă grea din regat. Toți au analizat cu privirea ușa. După un timp s-au declarat învinși. Dar un oștean a cerut regelui să încerce și el. S-a apropiat de ușă și a smucit-o cu putere. Și ușa s-a deschis. Regele i-a dat postul important deoarece a riscat încercarea. Și a reușit. Cu încredere în tine poți stăpâni realitatea. Am fost emoționat să constat că, în lumea asta grăbită, se mai spun povești cu cheie. Să nu credeți că a fost ocolită clasa politică! Cu ce încredere este privită? Cum cunoști un politician că este sincer cu tine? Unul cu vocație șamanică ne-a descifrat portretul unui ales după felul în care se uită la lume.
Din nou, ochii au revenit în spectacolul poveștii, cu pilde savuroase. Zice omul cu știința privirii. Dacă vezi un om ales că nu-i stau bine ochii în cap, îi umblă ca două mărgele cînd vorbește cu tine, acela-i cu gândul în altă parte. Să nu ai încredere în el. La un politician cu convingeri ferme, privirea este îndreptată înainte, vede dincolo de lungul nasului. Apoi se uită la tine, te privește în ochi, parcă îți ghicește întrebarea. Și-ți spune ce vrea. Dar câți sunt de felul acesta?, strigă unul trecut prin viață. Întrebarea lui răspicată a rămas fără răspuns. Nici șamanul nostru improvizat nu
s-a încumetat să propună o listă. Ne-a adus aminte de o expresie pe care o scriau absolvenții de liceu pe sonete: ochii sunt oglinda sufletului! Erau de față și dascăli, istorici, universitari de la Cluj.
Din mai multe păreri am desenat profilul unui politician care poate câștiga încredere. Să fie precis în vorbire și în folosirea cuvintelor, să arate că îi pasă de lume, să-și recunoască greșeala, să arate rezultatele ideilor, să nu acuze pe alții de ce nu a făcut el. Unul cu scânteie în idei a lansat, acolo în satul de sub munte, un concept politic care m-a cucerit. Proiectul de țară să conțină întrebarea: ce facem cu încrederea scăzută în noi? Nivelul nostru de încredere în ceilalți este extrem de scăzut. Când încrederea este sub nivelul mării, vine foarte repede trădarea, care provoacă suferință celorlalți, adaugă psihologul. Nu suntem mai puțin creativi ca potențial, nici mai puțin inteligenți decât alții. Mi-am adus aminte de ce-mi spunea odată universitarul clujean Daniel David, președintele Asociației Psihologilor din România, autorul unei cărți despre psihologia poporului român: „Problema noastră stă în faptul că, neavând încredere unii în ceilalți, nu cooperăm la facerea binelui. Suntem un potențial irosit”.
Asta le-am repetat și eu. O cuceritoare arenă a ideilor, undeva într-o așezare din Maramureș. Am trăit un real confort intelectual, urmărind traseul multor povești despre încredere. De la patronul firmei care citește încrederea în ochi, la râvnitul portret de politician, ajungând să cumpănim încrederea între noi. La final, am sugerat un posibil slogan electoral, pentru viitorii candidați: Priviți-mă până la încredere în ochi! Așa putem fi oameni de încredere. Și de o parte, dar mai ales de cealaltă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.