Dificultăţi în depozitarea deşeurilor la Sighetu Marmaţiei din cauza nefinalizării depozitului Fărcaşa

0
100

Administraţia municipiului Sighetu Marmaţiei întâmpină o serie de probleme legate de colectarea şi depozitarea deşeurilor menajere. Asta din cauză că depozitul ecologic de la Fărcaşa nu este finalizat. În consecinţă, primăria trebuie să găsească tot felul de soluţii provizorii pentru a rezolva această problemă spinoasă.
La Sighetu Marmaţiei, în cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) în judeţul Maramureş”, s-au construit: staţie de transfer, staţie de sortare şi centru de colectare a deşeurilor voluminoase, însă toate acestea sunt deocamdată nefuncţionale. Dacă ar funcţiona, Sighetul nu ar mai avea nicio problemă în acest domeniu. Însă cum depozitul ecologic din Fărcaşa nu este finalizat, nici acestea nu pot funcţiona. În consecinţă, municipiul trebuie să îşi rezolve problemele legate de deşeuri, cum poate: „Degeaba Sighetul a închis groapa neconformă de gunoi, degeaba are staţia de sortare terminată, dacă celula pentru fracţia umedă de la Fărcaşa, necesară pentru întreg judeţul, încă nu funcţionează. Sunt probleme de stabilizare a terenului la celula principală. Sper totuşi să se rezolve toate aceste neajunsuri, să putem da şi noi drumul. Noi colectăm selectiv de­şeurile, cu caracter educaţional. Sigur, oamenii mă mai apostrofează pe stradă, pentru că vine o maşină care ia toate cele trei igluuri şi le pune în acelaşi loc. Şi cetăţenii spun «domnule, dar noi le colectăm selectiv şi voi le puneţi la grămadă?!». Da…le răspund. Până nu o să dăm drumul dincolo, le vom pune pe toate în acelaşi loc, dar scopul este să vă învăţăm pe voi să colectaţi gunoiul selectiv. În timp lucrurile se vor învăţa cu siguranţă. Noi am adoptat un sistem mai interesant, acela cu copiii. Începem de la ei, că sunt foarte receptivi, mai ales cei din ciclul primar, şi le atrag atenţia acasă părinţilor şi bunicilor dacă nu aruncă de­şeurile selectiv. Mi-au spus unii că acest sistem a avut efect, deoarece copiii le-au atras atenţia când au vrut să arunce gunoiul la grămadă, neselectat. Şcolile şi grădiniţele din oraş adună toate deşeurile selectiv. Coşurile din clase au aceeaşi culoare pentru fiecare categorie de de­şeuri ca igluurile din oraş. Aceste lucruri îi ajută pe ei să îi educe şi pe părinţi în acest sens. Însă ca totul să aibă o finalitate, trebuie să se finalizeze depozitul ecologic de la Fărcaşa şi să devină funcţional. Din păcate nu prea avem ce face, pentru că deşeurile reprezintă o problemă majoră, a tuturor. Vă dau un exemplu: în 2017, când s-au închis gropile neconforme, doar într-o singură zi operatorul de salubritate nu a ridicat gunoiul din oraş, dar s-a creat un cutremur între cetăţeni. Era deja cald, tomberoanele s-au umplut, oamenii au început să pună gunoaiele şi pe jos lângă ele, a fost un haos. În aceste condiţii, eu nici nu pot să îmi ima­ginez ce s-ar putea întâmpla dacă gunoiul nu s-ar mai colecta”, a explicat Horia Scubli, primarul municipiului Sighetu Marmaţiei.

Groapa provizorie mai funcţionează cel puţin încă un an

Horia Scubli – primarul din Sighetu Marmaţiei

Administraţia locală din Sighet a făcut demersuri pentru ca actuala groapă provizorie de colectare a deşeurilor să mai funcţioneze, cel puţin, încă un an: „În prezent avem groapa de gunoi provizorie, unde se depozitează şi suntem cu ea în reactualizarea, pe încă un an, a autorizaţiei de funcţionare. Aceasta s-a construit pe toate criteriile valabile în prezent, cu colectare de levigat, folie protectoare etc. L-a costat şi o groază de bani pe operatorul nostru de salubritate. În plus cresc nişte valori la colectare. De exemplu, contul colector pentru închiderea gropii e de 2 milioane lei în acest moment şi este aflat la dispoziţia primăriei, în cazul în care groapa nu este închisă, să o facem noi, cu acei bani, care provin însă de la populaţie adunaţi. Însă e mult mai bine aşa, decât să trebuiască să ducem gunoiul la cea mai apropiată groapă care funcţionează, ce este la Oradea! Vă închipuiţi ce costuri ar implica. La groapa din Baia Mare nu ne lasă, am încercat să avem o discuţie cu operatorul de acolo, însă nu au spaţiu nici ei. Dacă totuşi nu vom mai avea unde depune, ne-au spus că putem merge în cazuri extreme, dar nu e ieftin nici aşa. Tarifele nu au crescut mult în acest an, decât cu prevederile legale, şi sper să le putem scădea în momentul în care vom fi beneficiarii subvenţiei privind colectarea selectivă a reciclabilelor, pentru că noi avem un prag de colectare: din 33% cantitate existentă de de­şeuri, 40 de procente trebuie să reciclăm, pentru care statul, prin Ministerul Mediului, ne oferă nişte bănuţi, cu care putem face propagandă pentru învăţarea populaţiei cu colectarea selectivă etc. La asta se vor folosi acei bani. La fiecare tonă reciclată avem 40 de lei. Însă e competiţie în acest domeniu. Nu numai noi colectăm selectiv, la fel o fac şi magazinele mari, Rematul, deci suntem în concurenţă cu ceilalţi”, a conchis edilul din Sighet.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.