Sănătatea să fie prioritatea

0
24

Bugetul alocat pentru sănătate a crescut în ultimii ani de la 2,5% la 5% din PIB, dar pentru a atinge nivelul european ar trebui să dublăm încă o dată alocările bugetare, pentru a ajunge la 10%. Nici o altă cheltuială nu-i mai importantă decît cea pentru sănătatea publică şi a cetăţenilor!
Nu este suficient să tratăm bolnavii, ci trebuie să prevenim îmbolnăvirea, iar efortul organizatoric şi financiar va fi mult mai mare. Haideţi să ne schimbăm societatea din temelie, pentru a face faţă provocărilor. Poluarea mediului ne afectează puternic, însă măsurile de înlăturare a riscurilor la adresa sănătăţii întîrzie. Acuzăm alterarea aerului, apelor, solului, hranei, pînzei de apă freatică…
Viaţa nu are preţ şi cu toate acestea oamenii nu practică un stil de trai sănătos. Tinerii, adulţii, bătrînii fumează, beau alcool, se droghează, nu ţin cont de riscuri şi apar bolile cronice. Cancerul este 50% un efect al consumului de alimente nesigure, provenite din agricultura chimizată intensiv. Ameninţări la adresa sănătăţii apar la locul de muncă, la şcoală, dar şi la domiciliu.
Medicii de medicină şcolară raportează starea de sănătate a elevilor în clasa I, apoi în clasele a IV-a, a VIII-a, a XII-a, la profesională şi în anul II de studenţie. În Maramureş, raportul din anul 2018 arată că au fost consultaţi 5.000 de elevi şi studenţi şi concluzia este că o treime au o dezvoltare fizică dizarmonică, sînt prea graşi sau prea slabi, iar 35% au diverse afecţiuni cronice. Acelaşi raport al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Maramureş consemnează că 50% dintre şcoli nu deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. 1% dintre elevi au pediculoză (ouă de păduche pe păr).
Inspectorii de sănătate publică determină zgomotul la locurile de muncă, prin sondaj. Raportul pe judeţ constată că în 25% dintre cazuri nivelul de zgomot depăşeşte limita maxim admisă. Măsurătorile spun că în 40% dintre spaţiile ambientale zgomotul este mai mare decît prevede legea. De asemenea, în 12% dintre probe, pulberile din aer sînt mai mari decît putem suporta. (În preajma fostelor mine şi a haldelor de steril, nivelul de pulberi din aer este uriaş.)
Am întrebat autorităţile de ce statul nu alocă fonduri pentru ecologizare. Răspunsul este: nu vin bani de la buget. Însă aceiaşi politicieni aprobă mulţi bani pentru acţiuni neprioritare, iar acest lucru nemulţumeşte populaţia din zonele poluate. Să conştientizăm că întîrzierea ecologizării duce în viitor la cheltuieli de zeci de ori mai mari!
DSP analizează apa din fîntîni şi din reţelele publice de alimentare a localităţilor. Concluziile nu sînt bune nici aici, 60% din probele supuse metodelor de laborator nu sînt conforme, deci apa nu-i potabilă. Din 512 probe, luate din 51 de localităţi din Maramureş, 310 n-au fost bune. Nu înseamnă că apa conţine peste tot arsen (precum în Ardusat), ci este posibil să fie pozitive şi analizele bacteriologice, nu doar cele fizico-chimice. Au fost analizate şi 122 de probe de apă prelevate din spitalele publice – un sfert au ieşit prost.
Sănătatea oamenilor este în pericol, rujeola apare în focare (unul, chiar la Spitalul judeţean), în 2018 au fost diagnosticate 15 infecţii noi cu HIV/SIDA, în comunităţile sărace izbucnesc focare de hepatite A, plus B şi E, scarlatine, meningite, legioneloze, toxiinfecţii alimentare la nunţi şi botezuri ţinute în restaurante, o mie de boli diareice acute la copii, salmoneloze, 90 de cazuri de boală Lyme (de la căpuşe), 300 de oameni infectaţi în spitale (200 în Spitalul judeţean)…
Statul ce trebuie să facă? Să aloce dublu din bugetul local, judeţean sau central pentru sănătate, depoluare, igienizare, siguranţă alimentară, educaţie pentru un stil de viaţă sănătos.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.