AL ȘASELEA SIMPOZION AL FUNDAȚIEI “ION ȘI LIVIA PISO” SUB DUBLUL PATRONAJ: AL CASEI REGALE ȘI AL ACADEMIEI ROMÂNE

0
310

Atât sub auspiciile Casei Regale (care a inaugurat în 2014 Centrul Documentar-Expozițional al Nobilimii Române Maramureșene de la Vișeu, creație a Fundației Ion și Livia Piso) cât și ale Academiei Române a avut loc la 14.09.2019, cu prilejul împlinirii a 88 de ani ai ctitorelui acestui Centru, Doamna Livia Filipașcu-Piso, fiica marelui istoric maramureșan martir, Dr. Alexandru Filipașcu, un simpozion științific cu tema “Maramureșul și unitatea spiritual-sufletească a României Mari”.
La acest colocviu au participat, cu comunicări, academicieni de frunte și oameni de știință. Și de această dată lucrările știin­țifice s-au desfășurat în cadrul promovării tra­di­ției și a trecutului nostru de luptă pentru menținerea ființei neamului, simboluri atât de necesare pentru a ne menține într-o perioadă a societății nu numai românești, perioadă în căutarea unui echilibru mai stabil.
Prima luare de cuvânt a fost a Domnului academician Alexandru Surdu, Directorul Institutului de Filosofie și Psihologie al Academiei Române, C. Rădulescu-Motru, care pe lângă faptul că a adus un salut din partea Academiei Române și a Pre­șe­dintelui ei, a vorbit, cu elocința, dar mai ales implicarea care-l caracterizează, despre necesitatea de a menține treaz spiritul tradiției românești prin asemenea instituții. Domnul academician Emil Burzo, Președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, cu probitatea știin­țifică ce-l caracterizează, a tratat o temă legată de evoluția pe parcursul istoriei medievale a luptei familiei nobile mara­mu­reșene Burzo (Gorzo). A urmat Profesorul Univ. dr. Radu Baltasiu, Directorul Centrului European de Studii în probleme etnice al Academiei Române, care în calitate de specialist în Sociologie vorbind despre studiile de sociologie româneasă, studii dominate de personalitatea savantului Dimitrie Gusti, a subliniat necesitatea priorității unificării sufletești pe întreg teritoriul populat de români. Tot legat de epoca interbelică, pentru a avea o privire științifică asupra perioadei dintre cele două războaie mondiale, Domnul Conf. Univ. dr. Cristian Pantelimon a prezentat un aspect din acea perioadă, caracterizată de teoria corporatistă a lui Mihail Manoilescu.
Doamna Prof. Univ. dr. Anca Mihuț, în calitate de regizoare a prezentat într-o formă atrăgătoare o parte din activitatea de scenograf (referindu-se direct la lucrările de scenografie expuse cu acest prilej la etajul Aulei Magna de la Centru) a Liviei Filipașcu-Piso cu prilejul împlinirii a 88 de ani, subliniind pe lângă excepționalele ca­lități artistice, și enorma muncă depusă (peste 100 de înscenări) de această dată în teatre de prim rang, mai ales din vestul Europei, ca München sau Salzburg (din partea căruia a primit și un premiu interna­țio­nal). Activitatea Liviei Piso s-a remarcat și printr-o permanentă colaborare cu cele mai importante canale TV din Germania (ARD, ZDF, etc,) ca pictor scenograf, în cadrul programelor de operă și teatru. Înainte de masa de prânz, onorata asistență a avut prilejul să aprecieze, vizitând vernisajul expo­ziției de costume din diferite opere și piese de teatru realizate de Livia Piso de-alungul carierei sale de 40 de ani, precum și macheta decorului înscenării Rigoletto, spectacol care – în prezența nepotului marelui Verdi, sosit special din Italia cu acest prilej – a repurtat un mare succes subliniat și de presă, spre ex. (“Când s-a deschis cortina, la începutul spectacolului Rigoletto – noua înscenare în sala mare a Operei din Oldenburg – au izbucnit în mod spontan aplauzele provocate de un decor de mare stil și de o frumusețe co­pleșitoare… Scenografia: Livia Piso” – Nord West Zeitung, 18.11.1985, Werner Matthes).
Chiar înainte de finalul primei părți, ne-a surprins și onorat scurta vizită a Președintelui-Director Executiv al Agenției Spa­țiului Românesc, în persoana Dlui dr. ing. Marius Piso, aterizat special de la București, unde s-a și întors după 35 de minute.

După masa de prânz, în intenția promovării unui interes sporit pentru istoria și tradițiile neamului nostru- a avut loc decernarea de premii (substan­țiale ca valoare). Din partea Liviei Piso au fost premiați: dl. prof. dr. Alin Bulumac pentru îngrijirea primei ediții a unui studiu inedit al prof. Alexandru Filipașcu, despre Revoluția din 1840 în Zarand. De asemenea au primit premiu și grupul de elevi de la gimnaziul Săcel – Mara­mureș. Și dl. conf. Univ. Caudiu Ramon, D. Butculescu – căruia îi aparține sugestia – a premiat pe elevul Năsui Denis Florin de la liceul Bogdan Vodă din Vișeu de Sus pentru interesul deosebit arătat istoriei și arheologiei.
A urmat comunicarea Păr. Prof. Ioan Bizău, Director general al Radioului Renașterea-Cluj, cu titlul: Legăturile Maramu­re­șu­lui medieval cu Răsăritul ortodox prin mijlocirea ctitoriei voevodale de la Peri, comunicare care a pus în lumină importanța cu totul deosebită a acestui fapt pentru menținerea identității noastre. Doamna dr. Ovidiana Bulumac, cercetător științific în cadrul Academiei Române și expert în cadrul Institutului Român, a relatat pe larg din experiența domniei sale pe teren, adică în comunitățile române din afara granițelor țării, îndeosebi prin ecoul pozitiv stârnit în conștiința tinerilor din Ucraina Subcarpatică după ce au vizitat Centrul Documentar-Ex­pozițional al Nobilimii Române Maramureșene de la Vișeu de Sus.
Dl. Conf. Univ. Claudiu Ramon. D. Butculescu a expus planul domniei sale de a înzestra Centrul Fundației Ion și Livia Piso cu un armorial sistematizat de domnia sa, armorial al stemelor nobilimii române maramu­re­șene, lucrare ce ar putea deveni de referință pe plan internațional. A urmat comunicarea despre un studiu al dnei dr. Samira Cîrlig şi al dlui prof. dr. Alin Bulumac cu titlul: Mara­mureșul în viziunea lui Mihail Eminescu – analiză de conținut.
În încheiere, dl Conf. dr. Ilie Gherheș, așa cum ne-a obișnuit, într-o formă anecdotică, a întreținut asistența cu tema: Disputa dintre maramureșeni și regățeni repartizați guvernamental pe posturi, după Marea Unire din decembrie 1918.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.