Medicină… fără dovezi

0
44

Nimic nu ne sperie mai tare decît boala, ştim că urmează consultaţii, analize medicale, spitalizare şi cheltuială mare… Cei mai mulţi români suferă în tăcere şi doar atunci cînd durerea îi copleşeşte se prezintă la medic, de regulă prea tîrziu, aşa că spitalul devine un loc al ultimei lupte pentru viaţă. În anii democraţiei, dotarea clinicilor de stat şi calitatea serviciilor medicale publice au crescut, însă erorile medicale persistă şi reforma din sănătate trebuie organizată şi finanţată fără nici o ezitare!
Aproape toţi aparţinătorii sînt nemulţumiţi, îi acuză pe medici că nu le-au vindecat bunicii sau părinţii, deşi nu pot dovedi eroarea medicală. În spitale, bolnavii declară în scris, sub semnătură, că îşi asumă responsabilitatea, orice s-ar întîmpla, aşa că sînt extrem de rare cazurile de medici sancţionaţi pentru greşeli de diagnostic sau pentru operaţii chirurgicale ratate.
Din păcate, aceste erori medicale nu sînt rare, deşi nici o statistică oficială nu le numără. Medicii şi asistenţii medicali sînt foarte bine plătiţi în această perioadă, pînă în 2022, cînd vor creşte şi salariile celorlalte cadre medicale, dar calitatea actului medical nu s-a îmbunătăţit.
Sănătatea este domeniu prioritar, bugetul alocat a fost mărit, investiţiile au crescut de şase ori, contribuţiile pentru sănătate se adună, dar constatăm că medicii şi personalul dau adesea dovadă de iresponsabilitate în exercitarea profesiei, ca să nu ne mai plîngem de atitudinea lipsită de empatie faţă de bolnavi. Se petrece un fenomen ciudat, poliţia şi procurorii consideră că darea şi luarea de mită în spital nu reprezintă infracţiune. Codul penal scrie altceva!
Prevenţia lipseşte, educaţie nu avem, iar cancerul la sîn produce multe victime. Trei oameni din 100.000 fac cancer de sînge (leucemie) şi ar avea nevoie de transplant de celule stem hematopoietice, dar 90% mor din cauza lipsei de donatori compatibili. Registrul Naţional de Transplant se află în organizare, UE ne dă 15 milioane de euro pentru a organiza sistemul de transplant, însă totul merge încet şi vor trece trei ani doar pînă cînd sistemul va deveni funcţional. Pînă atunci, Dumnezeu cu mila, fiecare pe cont propriu, după noroc!
Ce avem de făcut pentru a ridica siguranţa pacientului la nivelul european? Acum nu lipsesc banii, ci doar organizarea, ceea ce este mai greu de făcut, în sistem lucrînd o sută de mii de oameni. Esenţa este ca medicina să se bazeze nu pe experienţa medicului, nici pe inspiraţia sa, ci pe dovezi clare. Avem prin urmare nevoie de ghiduri şi protocoale terapeutice pentru fiecare boală în parte, iar personalul medical să le urmeze cu stricteţe. Sistemul are nevoie apoi de un mecanism de controlori, care să verifice la reclamaţie dacă medicul a respectat ghidul şi protocolul. În acest fel, erorile ar fi eliminate, iar calitatea slabă a actului medical ar putea fi dovedită.
În sănătate, situaţia nu este deloc simplă, deoarece numărul bolnavilor şi bolilor este mare. Se adaugă inegalităţile ce persistă, altfel va fi tratat preşedintele, altfel un pensionar din agricultură… România nu a reuşit nici măcar să evalueze starea de sănătate a populaţiei după metodologia europeană, acţiune care costă 50 milioane euro!

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.