Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia

0
60

Situat la șosea, în Apșa de Jos, pe drumul țării, Muzeul de Istorie şi Etnografie al Românilor din Transcarpatia este opera stomatologului Ion M. Botoş, care l-a amenajat în propria gospodărie. Este unica instituţie privată de acest tip din Ucraina. Ion Botoş, președinte al Uniunii Regionale „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, colecţionează de câteva decenii obiecte din gospodăriile ţărăneşti ale românilor din zonă.
Muzeul înființat în urmă cu două decenii a fost inaugurat oficial în septembrie 2014 şi este structurat pe secţiile: etnografie, carte veche, documente, numismatică, bibliotecă şi arhivă.
În curte, în șopron, sunt expuse colecţii întregi de unelte şi obiecte casnice ţărăneşti, ustensile ciobănești de la stână, scule de prelucrarea lemnului, cazan de ţuică, mașini de scris austriece, maghiare, cehoslovace, rusești dar și românești. În spaţiul expoziţional permanent din vilă, sunt expuse zeci de costume populare maramureşene vechi, ţesături, feţe de masă şi ştergare, blide din ceramică veche, pictate, covoare înflorate, sute de documente emise de cancelariile ţărilor care au stăpânit acest teritoriu, colecţii de presă şi carte veche, bancnote, corespondenţă şi acte de familie ale marilor personalităţi româneşti din zonă.
Uniunea Regională „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, cu sprijinul financiar al Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, a derulat mai multe proiecte. A fost cercetat patrimoniul material şi imaterial din cele peste 20 de comunităţi româneşti din raioanele Rahău, Teceu, Hust Vinograd, din dreapta Tisei, unde au fost identificate obiecte de patrimoniu cu certă valoare muzeală, reprezentative pentru moştenirea culturală românească de pe teritoriul Transcarpatiei. Au fost tipărite cărți cu mari personalităţi din Transcarpatia care au contribuit la promovarea culturii româneşti. În curte, a fost restaurată și ridicată Casa Memorială ”Ilieș Filip”, apșean delegat cu drept de vot la Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia. Casă din lemn care adă­postește o expoziție fotodocumentară și o odaie mobilată în stil maramureșean, cu rudă, cu cergi, covoare, perne, ladă de zestre, blide, șterguri, costume țărănești.
Întregul muzeu desfășurat pe circa 1.000 mp reuneşte mii de exponate adunate în 35 de ani de medicul mândru că este român și o are în dreapta lui pe soția Ileana, ajutor de nădejde.

O cetate a vieții românești

Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii ”Pe­tre Dulfu” Baia Mare, consilier județean: ”Acest muzeu este unul dintre semnele de identitate românești cel mai frumos ridicate în văzul lumii, care trebuie să știe că aici este pământ și suflet românesc. În urmă cu câțiva ani, îngrijorat fiind și eu de modul în care românii din dreapta Tisei își fac aceste case uriașe, am întrebat dacă nu cumva este o risipă de resurse, la care Ion Botoș mi-a răspuns: Nu, eu cred că fiecare casă este o cetate de apărare! Aici, acasă la Ion, avem o cetate a vieții românești. Am reușit astfel să înțeleg că românii rămași aici au trăit sentimente de multă stranieritate, din vremuri imperiale. Ceea ce a realizat doctorul Ion Botoș la casa lui din Apșa de Jos este cu adevărat o reunire reprezentativă a tuturor mostrelor ca într-o arcă a lui Noe, în care Ion a adunat tot ce a crezut că poate fi cu adevărat grăitor, vestitor peste timpuri cu privire la civilizația românească a acestor locuri, care nu și-au pierdut identitatea lor funciară și identitatea lor convențională. Ne bucurăm că a valorificat acest patrimoniu adunat de el. Acest mu­zeu ar trebui să fie un Punct al nostru, un Punct de Memorie. Dr. Ion Botoș este cel mai important român din dreapta Tisei!”

Maramureşul din Nord trebuie cunoscut și de noile generații

Gheorghe Pârja, publicist: ”Pe mine m-a uluit în iarna lui 1990, când am trecut pentru prima dată granița, să descopăr aici un Maramureș autentic, spiritul maramureșean nealterat. Acum, în acest mu­zeu am descoperit vocea interioară, extraordinară a lui Ion Botoș cum nu am mai cunoscut, care cu o asemenea consecvență, calitate umană și pricepere de a aduna spiritul românesc nu mi s-a dat să văd până acum. Ioane, ai făcut o faptă uluitoare! Acest fenomen ar trebui să primească mai multă atenție și din partea celor aflați la cârma județului Maramureș, din stânga Tisei. Mă bucur că și acum, sunt aici vechi prieteni ai românilor din dreapta Tisei, care în toate calitățile lor v-au fost alături. Unii au venit, au plecat. Noi am venit, am rămas și vom rămâne alături de Ion Botoș întemeietorul acestui mu­zeu al timpului istoric din Maramureș. Maramureşul din dreapta Tisei trebuie cunoscut și de generațiile care vin după noi.”

Satele românești, model de comunitate în Ucraina

Dr. Gheorghe Mihai Bârlea, consilier județean: ”La nivelul relațiilor începute în urmă cu 3 decenii, s-a produs un act de recuperare la nivelul relațiilor spirituale a maramureșenilor din dreapta Tisei. În acest răstimp, am fost martorul intensificării relațiilor, au căzut gardurile de sârmă ghimpată, s-au flexibilizat granițele dintre România și Ucraina. Mulți tineri de aici au făcut studii sau fac la licee și facultăți din România. Muzeul acesta și colecțiile deținute dovedesc cât de îndrăgostit este dl Botoș de neamul lui. A aduna aici un tezaur de memorie, cu eforturi personale, cu un sprijin nu tocmai generos venit din partea instituțiilor din România. De pildă, Ungaria este mult mai generoasă cu etnicii maghiari din Transcarpatia, unde satele românești sunt extrem de viguroase, un model de comunitate în Ucraina. Din păcate, atât aici, cât și la noi a apărut fenomenul migrației tinerilor în căutarea unui loc de muncă în alte țări. Noi am trecut granița de zeci de ori, dar Pârja este publicistul care lasă o mărturie extraordinară prin cartea Oglinzile Nordului cu articolele publicate de el în Graiul Maramureșului, în ultimii 30 de ani, despre românii din dreapta Tisei.
Voi, ca ziariști, Gheor­ghe Pârja, Florentin, Năsui și Adrian Marchiș, ați făcut un lucru formidabil: ați tezaurizat relațiile noastre cu ei, mai exact dintre noi. Între limba vorbită de ei și limba vorbită de noi nu este nicio diferență. Uimitor cât de curată s-a păstrat aici limba română.”

Măcar să vedeți până unde se întinde Maramureșul!

Ion Botoș: ”Mi-ar pă­rea foarte bine, dacă autoritățile, instituțiile statului român din stânga Tisei s-ar ocupa de noi mai tare. La București, în cadrul Forumului Românilor de Pretutindeni, am solicitat autorităților din județele vecine cu noi (Satu Mare și Maramureș) să sprijine mai mult măcar învă­ță­mân­tul românesc din Transcarpatia, unde avem 13 școli, în raioanele Teceu și Rahău. Proiecte aprobate și semnate sunt, dar prea rar vin oficialitățile din România pe la noi. Să-i vadă consătenii mei că ne acordă cineva atenție, dar nu vine nimeni. Noi avem prea multe probleme de discutat Avem întâlniri cu reprezentanți din dreapta Tisei. Aceștia sau locuitorii satelor româ­nești se bucură când văd sau discută cu oaspeți din stânga Tisei, mai ales cei din zonele mai îndepărtate de graniță, din Bouțul Mic, Bouțul Mare, Plăiuț, Topcino. Aș vrea să văd autoritățile din județul Maramureș pe Facebook cu vizite făcute la noi, nu în Spania sau nu știu ce alte destinații exotice. În localitățile maghiare de la noi, vin foarte des mari personalități din Ungaria, pe când noi, românii, vă tot așteptăm. Veniți măcar să vedeți până unde se întinde Maramureșul!”

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.