Reflecții asupra turului doi

0
54

Rămân surprins de modul trunchiat, în care se interpretează rezultatul prezidențialelor. Pornesc de la ideea că legitimitatea președintelui ar trebui raportată la întregul electorat, nu doar a celui prezent la urne în ziua alegerilor.
Prezența la vot în turul doi, cu câteva procente în plus, s-a datorat mobilizării diasporei care urăște PSD-ul. Dar mai ales propagandei făcută de guvernarea Orban între cele două tururi. Gaura din bugetul Ministerului Muncii, devalorizarea leului și alte „dezastre” lăsate de guvernarea Dăncilă a avut impact asupra alegătorilor panicarzi și ușor influențabili. S-au dus la urne să-i dea votul lui Iohannis în ideea că actuala guvernare nu se va atinge de pensii și salarii. Nimeni nu vorbește de majoritatea alegătorilor, care au ignorat alegerile și nu au fost interesați ca unul din cei doi să ajungă președinte. Dacă punem la socoteală procentele obținute de Dăncilă (în defavoarea lui Iohannis), matematic, ajungem la concluzia că din totalul alegătorilor, președintele a fost dorit de minoritatea, nu de majoritatea cetățenilor cu drept de vot. Probabil că în urma unei confruntări directe rezultatul era altul. Deși în campania electorală amândoi au declarat că vor să fie președintele tuturor românilor, la alegeri, mulțimea poporului a fost de altă părere. Dacă președintele reales este sensibil, o astfel de situație nu are cum să-i fie confortabilă. Din contră, a readus în actualitate sintagmele: „dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau și dragoste cu sila nici măcar la alegeri nu se face”. În campania electorală, cei doi au bătut câmpii și în mică măsură au pus în discuție teme ce vizează rolul președintelui. Tot timpul, Dăncilă s-a năpustit asupra lui Iohannis, iar președintele a sărit la gâtul PSD-ului.
Iar temele puse în discuție, în ce măsură au fost percepute de electorat nu știm. Pe seama căruia sociologul Dâncu, înainte de turul doi, a făcut o remarcă pertinentă, ce ține de cultura politică a românilor. Din totalul alegătorilor care merg la urne, doar 30% au informații despre scopul alegerilor. 70%, fără să știe despre ce este vorba, merg din inerție, pentru a nu pierde ocazia de a-și exercita un drept constituțional, a spus fostul vicepremier. Observația este confirmată de vocea străzii. Care, de aproape trei decenii, indiferent de natura alegerilor, spune aceleași lucruri. Cei care votează vor pace în țară, grâu la vară, copiilor să le fie mai bine, să aibă un viitor mai bun, tinerii să revină acasă, iar pensiile și salariile să fie cât mai des majorate. Pe de altă parte, românii nu sunt atât de misogini, după cum s-ar crede. Cu toată remarca, soluția PSD-ului de a trimite la lupta cu Iohannis o femeie, dominată de emoții și sentimente, nu a fost cea mai potrivită. Vorba am auzit-o din gura unor femei, nu a bărbaților. Cauzele care au dus la înfrângerea lui Dăncilă sunt multe, cunoscute și au devenit istorie. Conform obiceiului și la recentele alegeri, votul a fost negativ. Mulți alegători au dat votul unuia ca să nu iasă celălalt președinte. Rămân la convingerea că acest mod de alegere a președintelui stimulează absenteismul, este dominat de dezinteres, pierdere de vreme și bani publici, energii personale consumate inutil, prilej de a genera mult zgomot pentru aproape nimic. Pe baza unor studii sociologice aprofundate, Parlamentul, Guvernul și CCR-ul ar trebui să găsească alte soluții, încât acest gen de alegeri să nu fie aruncat în derizoriu.
Prof. Vasile ILUȚ

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.