Plățile directe pe hectar ar putea să scadă la jumătate, însă vor crește cele de agromediu!

0
82

(interviul nostru cu dr. Claudiu Frânc, președintele Federației APA Transilvania, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România și vicepreședinte al Pro Agro România)

– Cum sînt reprezentați fermierii și țăranii din județul Maramureș la nivel național și european?
– Federația Asociațiilor Producătorilor Agricoli APA Transilvania, cu sediul în Baia Mare, este membră a Federației Crescătorilor de Bovine din România, care la rîndul său este membră în Federația națională Pro Agro, cu reprezentativitate la Guvernul României, Copa Cogeca și Comisia Europeană.
– Ce discutați în această perioadă cu noul ministru al agriculturii, dr. Adrian Oros?
– Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a început săptămîna trecută consultări cu asociațiile profesionale din agricultură și industria alimentară. Am stat de vorbă două ore și jumătate și am stabilit un grafic de dialog social, pentru elaborarea Programului Național Strategic, iar prima urgență este o analiză socio-economică pentru a prioritiza alocarea bugetară 2021-2027. Nevoile fiind mai mari decît resursele, selecția va fi riguroasă. În Programul Național Strategic, vor fi criterii de performanță și neatingerea lor va duce la tăierea subvenţiei.
– Vor pierde bani și fermierii?
– Da, ar fi posibil. De aceea, facem acum o analiză, ca să clarificăm situația. Drafturile de lucru prevăd plafonarea subvențiilor agricole, ceea ce e o mare provocare. Președinția Finlandei a reluat ideea plafonării, după de România a închis-o în mandatul său de șase luni. Prin redistribuire, fermele mici ar primi în plus cam 55 de euro pe hectar ca plată redistributivă, adică 10% din pilon. Va fi modificat și sistemul de ecoscheme, măsuri de mediu și de climă. Din cele 20 de miliarde de euro pentru agricultura României, alocate în perioada 2021-2027, 40% (circa 8 miliarde) vor merge pentru climă și mediu. În perioada 2014-2021, au fost doar 2,4 miliarde euro pentru climă și mediu. Deci pentru județul Maramureș, care are mult munte și deal, va fi bine.
– Ce se știe de sprijinul cuplat în zootehnie, program de care beneficiază 1.306 fermieri din județul Maramureș?

În luna noiembrie, păstor cu oile pe păşunea satului Groşi
În luna noiembrie, păstor cu oile pe păşunea satului Groşi

– Sprijinul cuplat rămîne și de acesta vor beneficia în continuare crescătorii de vaci și bivolițe de lapte, crescătorii de bovine de carne, cultivatorii de lucernă, prune, mere, legume. Plățile au început săptămîna trecută. Crescătorii de bovine și ovine vor primi sprijinul cuplat și ajutorul pe cap de animal, pînă în 2021. Dar în viitoarea programare, 2021-2027, va apărea o diferențiere clară între fermele de producție și cele de reproducție. Producătorii vor putea metisa animalele, iar fermele de reproducție nu vor mai avea voie să le metiseze.
– Ce scop au aceste noi reguli?
– Fermele de reproducție vor fi obligate să mențină rasa curată (cu registru genealogic) și vor livra material de prăsilă pentru fermele de producție. Acum nu se știe sigur care este animal de rasă ori metisat. Nu cunoaștem nici starea de sănătate cu privire la bolile cu transmitere sexuală, deci și noi, agricultorii, susținem introducerea screeningului privind starea de sănătate a efectivelor de animale. Ministrul agriculturii este medic veterinar și a cerut ca reproducătorii să fie testați genomic.
– Cum vor fi împărțite subvențiile între cultura mare și zootehnie?
– În perioada 2014-2021, am reușit ca 50% din banii de investiții (Pilonul II) să fie alocați pentru vegetal și 50% pentru zootehnie. În următorul ciclu financiar, probabil 60% vor merge spre zootehnie, deși noi, zootehniștii, am cerut 75%. De ce? Pentru că zootehnia produce valoare adăugată, în vreme de vegetalul exportă ca atare.
– Discuții interminabile apar la înregistrarea animalelor și crotalierea lor (anual, se vînd la negru un milion de animale). Ce măsuri propuneți?
– Federația Pro Agro are un proiect de modernizare a identificării animalelor, este în fapt o platformă legată de SNIA (sistemul național de identificare), care se instalează pe telefonul fermierului. Astfel, proprietarul va vizualiza exemplarele foarte ușor, fără cheltuială. Azi, „oglinda fermei” îl costă între 50 și 500 de lei, iar fermierul are nevoie de lista cu animale de 2-4 ori pe an. Pe aceeași aplicație, vrem să instalăm și o platformă de comercializare a animalelor, astfel ca fermierul să le vîndă la cel mai bun preț posibil. Va fi un fel de comerț electronic, un fel de bursă a animalelor. Sînt chestiuni relativ simple, dar foarte utile pentru fermierii mici și neasociați.
– Cum ne plasăm pe piața laptelui?
– România produce 100.000 t de lapte materie primă pe an, cu toate că în ultimii 6-7 ani numărul de vaci și numărul de ferme au scăzut. A crescut însă numărul de vaci pe fermă și calitatea animalelor, prin urmare cantitatea de lapte se menține la 100.000 t (importul de lapte este de 10.000 t pe an). Maramureșul se află între județele care produc mult lapte. Prețul de achiziție a crescut de la 0,80 la 1,20-1,30 lei pe litru, deci cererea a crescut. Și în piețele țărănești a urcat prețul laptelui crud, de la 2,50 la 3 lei/litru. În țară, au apărut ferme cu 1-2 mii de vaci, cu platformă de muls rotativă, dar mărimea exploatației medii este de doar 2 capete.
– Cum evoluează piața cărnii?
– Pentru carnea de vită, n-avem piață, așa că prețul scade cînd crește oferta. Ar fi bine ca fermierii mici să se asocieze în cooperative de vînzare a produselor agricole, înlesnirile fiscale fiind mari. Și cumpărarea în comun de inputuri, direct de la fabrică, ar fi avantajoasă.
– Sînt multe reclamații privind pășunile comunale. Ce-i de făcut?
– Fermierii își cumpără pășuni și fînețe, deoarece izlazurile comunale sînt închiriate pe un an, nu pe 8 ani, cît ar fi nevoie pentru un amenajament pastoral corect. În legătură cu vînzarea terenurilor agricole către străini, ministrul a anunțat că o va stopa, cît se poate. Statul va susține fermele de familie și subvențiile vor fi plafonate la 100.000 euro pe exploatație.
– Am înțeles. Așadar, noutatea este că din cele 20 de miliarde de euro, pe ecoscheme vom da 40%?
– Da, 8 miliarde de euro vor ajunge la fermerii care vor lua măsuri de protejare a mediului și climei. Dacă gunoiul de grajd se administrează vara, vara trebuie să-l împrăștiem, nu în alt sezon! Din Pilonul 2, minimum 30%, iar diferența, din Pilonul 1. Deci pentru ecoscheme vor fi 6 miliarde din Pilonul 1 și din Pilonul 2 vor fi 2 miliarde euro. Efectul va fi important, plățile pe hectar ar putea să scadă la jumătate, adică de la 180 euro/ha la 90 euro/ha, dacă se va aplica procentul de 40.
– Cînd le veți prezenta fermierilor APA aceste noutăți?
– Adunarea generală a Federației APA Transilvania va avea loc în luna ianuarie 2020, am amînat-o, căci în luna decembrie 2019 avem un program intens la București. Se apropie Crăciunul și Anul Nou, așa că le transmit fermierilor să aibă sărbători fericite, în pace și bucurie, cu sănătate! Le doresc tuturor un an 2020 normal.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.