Am diabet! Ce trebuie să fac mai departe?

0
123

• Interviu cu farmacist primar Anca Maria Zanc

– Data trecută am discutat despre prediabet. Azi, continuăm discuţia despre diabetul instalat. Ce este de făcut mai departe?
– În primul rând, trebuie să spunem că diabetul zaharat este un grup de boli (diabet zaharat tip 1, diabet zaharat tip 2 şi diabet gestaţional) în care apare creşterea valorilor de glucoză (zahăr în sânge). Este o boală cronică care trebuie tratată şi controlată pe tot parcursul vieţii, din momentul depistării ei.
– Care este frecvenţa bolii în România?
– Aproximativ 2.000.000 de români au diabet zaharat. Precizez încă o dată, vorbim despre boala deja instalată. Dintre aceş­tia, aproximativ 800.000 sunt înregistraţi la Casa de Asigurări de Sănătate şi primesc tratament.
– Care ar fi primele simptome de diabet, care trebuie obligatoriu să-l ducă pe pacient la medic?
– Urinarea mai des decât este normal şi în cantităţi mari (poliurie), consumul unor mari cantităţi de lichide (polidpsie), scăderea inexplicabilă în greutate, senzaţie de gură uscată, tulburarea vederii (vedere înceţoşată) şi bineînţeles, o glicemie în orice moment al zilei mai mare sau egală cu 200mg/dl. În urma analizei de sânge a hemoglobinei glicate (A1c), glicemia trebuie să fie egală sau mai mare de 6,5% pentru a se pune diagnosticul de diabet zaharat instalat. Atenţie, diagnosticul nu se stabileşte prin măsurarea glicemiei cu glucometrul. Doar medicul diabetolog este cel care confirmă diagnosticul şi care va prelua pacientul în evidenţă, stabilindu-i regimul alimentar, tratamentul şi programul controalelor periodice.
– Diabetul poate apărea la orice vârstă?
– Există mai multe tipuri de diabet zaharat care se întâlnesc mai des la anumite grupe de vârstă. În diabetul zaharat tip 1, celulele producătoare de insulină de la nivelul pancreasului sunt distruse complet de către propriul corp. Astfel, organismul ajunge rapid la un deficit mare de insulină, aceasta trebuind administrată cât mai repede. În diabetul zaharat tip 2, apare şi o rezistenţă a corpului la acţiunea acesteia. Obezitatea, consumul crescut de alimente (grăsimi şi dulciuri în special), lipsa activităţii fizice (sedentarismul), fumatul, consumul prelungit de alcool şi stresul prelungit contribuie la apariţia diabetului zaharat tip 2. Acesta se asociază cu hipertensiunea arterială, creşterea grăsimilor din sânge. Poate evolua fără simp­tome mai mulţi ani de zile. Diabetul zaharat de sarcină (gestaţional) este reprezentat de orice creştere a glucozei peste nivelul normal. Netratat sau tratat incorect, creşte riscul de complicaţii pentru mamă şi făt.
– Ce trebuie să facă pe mai departe pacientul, odată instalat diabetul?
– Pentru a preveni complicaţiile acestei boli este recomandat să fie menţinute glicemiile în limite normale, la fel şi tensiunea arterială, grăsimile din sânge şi greutatea. Hemoglobina glicată trebuie să fie mai mică de 7, glicemia înainte de mese, între 80 şi 130 mg/dl, glicemia la două ore de la începerea me­sei, mai mică de 180 mg/dl. Tensiunea arterială trebuie să fie mai mică de 140/90 mmHgl, colesterolul total trebuie să fie mai mic de 170 mg/dl, LDL colesterol (cel rău) trebuie să fie mai mic de 100 mg/dl (mai mic de 70 mg/dl la cei cu boli cardio-vasculare), HDL colesterol (cel bun) trebuie să fie mai mare sau egal cu 40mg/dl (la bărbaţi) şi mai mare sau egal cu 50 mg/dl (la femei), iar trigliceridele trebuie să fie mai mici de 150 mg/dl. Pentru a preveni complicaţiile, pacientul trebuie să facă examene periodice la oftalmologie, examen la picior, examen de urină şi determinarea raportului albuminurie/creatininurie, plus consult cardiologic.
– Ce trebuie să mănânce diabeticul?

doctor measuring blood sugar young men

– Regimul alimentar este unul dintre cele mai importante mijloace de obţinere a glicemiilor dorite alături de scăderea sau menţinerea greutăţii, scăderea grăsimilor din sânge şi a valorilor tensiunii arteriale. De obicei, medicul diabetolog stabileşte trei mese principale şi două gustări. Elementele nutritive care se includ în regimul alimentar zilnic sunt: glucidele (cartofi, legume, produse din cereale, fructe, fibre alimentare), alimente cu indice glicemic mare: pâinea, produsele de patiserie, banana, orez alb, ananasul, pepenele galben, morcovii, alimente cu indice glicemic mediu: portocalele, cerealele integrale, pâinea neagră, cartofii dulci, orezul brun, pastele integrale, iaurtul, ciocolata neagră cu conţinut de cacao, soia. Alimente cu indice glicemic mic: majoritatea fructelor şi legumelor (exceptând cartofii şi pepenele galben), laptele. De preferat, se vor alege cât mai des alimente cu indice glicemic mediu şi mic (pâinea neagră în loc de pâine albă, orez brun în loc de orez alb, paste integrale în loc de paste normale). Proteinele animale (carne şi produse din carne, peşte, lapte şi produse lactate, ouă) trebuie să constituie jumătate din cantitatea zilnică de proteine, iar cele vegetale (fasole şi mazăre uscată, soia, linte, cereale integrale, seminţe de floarea-soarelui, nuci, arahide) trebuie să reprezinte jumătate din cantitatea zilnică de proteine. Persoanele care au complicaţii la rinichi pot primi de la medic recomandarea de a limita consumul de proteine (în special, carnea).
– În mod concret, ce nu este recomandat în alimentaţia diabeticului?
– Consumul de sare nu este recomandat în dieta persoanelor cu diabet zaharat, aceasta putând fi înlocuită cu condiment sau alimente precum usturoi, nuci, măsline, seminţe. Apoi, dulciurile, grăsimile, mai ales în cazul cardiacilor şi obezilor. Regimul alimentar adecvat poate fi construit şi pe baza porţiilor de alimente.
– Cum se calculează corect o porţie de alimente?
– Diabeticul poate mânca astfel: o felie de pâine integrală, două linguri de mămăligă, 3 linguri de cereale, o jumătate de cană de orez sau paste, doi biscuiţi simpli, o jumătate de corn, un bol mare de legume crude, o cană de legume fierte, o jumătate de cană de fasole uscată, o portocală, măr, pară, piersică, zmeură, o felie mică de brânză de vacă, mozzarella sau urdă, o bucată peşte sau carne de pui cât podul palmei, un peşte slab (păstrăv) o linguriţă de ulei sau unt, o lingură de smântână (nu mai mult!) etc. Gătitul alimentelor se face prin fierbere, înăbuşire, coacere sau preparare la grătar.
– Cu ce se înlocuieşte zahărul?
– Cu zaharina, aspartamul, ciclamatul, sucraloza şi steviosidul. Îndulcitorii vor fi folosiţi în cantităţi moderate (maximum 6-8 tablete/zi). La toate acestea se adaugă exerciţiile fizice, mersul cu bicicleta sau pe jos, în ritm alert.
– Ce se întâmplă dacă diabeticul nu-şi urmează tratamentul sau nu respectă recomandările medicului?
– Intervin complicaţiile: hipoglicemia (transpiraţii reci, senzaţie de foame, tremurături, amorţeli, palpitaţii, oboseală inexplicabilă, tulburări de vedere, de vorbire, dezorientare, convulsii, pierderea cunoştinţei). Hiperglicemia: sete masivă, scădere în greutate, oboseală, vindecarea dificilă a rănilor sau operaţiilor, infecţii prelungite, somnolenţă, greţuri, vărsături. Retinopatia diabetică: dificultăţi la citit, vedere înceţoşată, vedere dublă, dureri oculare. Nefropatia diabetică: afectarea funcţiei rinichiului, edeme la nivelul picioarelor, neuropatia diabetică periferică: înţepături în picioare, junghi, durere profundă, amorţeli, instabilitate.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.