Bullyingul, un fenomen tot mai des întâlnit în școli

0
100

Conform datelor oficiale, România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce privește bullyingul. Tot statisticile arată că trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi, trei din zece copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către alți colegi de clasă sau de școală, iar unul din patru elevi a fost umilit în fața colegilor. Adela Ioana Bontoș – psiholog clinician, psiholog școlar, psiholog psihologia muncii – explică care sunt caracteristicile violenței psihologice în școli oferind, totodată, recomandări și soluții de combatere.

• În România, unul din patru elevi este umilit în fața colegilor

Reporter: Vorbim tot mai des despre bullying, avem chiar și o lege în acest sens. Cum poate fi definit acest fenomen care îngrijorează mediul educațional?
psih. Adela Ioana BONTOȘ: Legea nr. 221/2019 este actul normativ care prevede combaterea violenței psihologice în școală. Concret, legea stipulează faptul că „în unitățile de învă­țământ și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violența psihologică – bullying”. Conform datelor oficiale, România se situează pe locul trei în Europa în ceea ce privește bullyingul, iar trei din zece copii sunt excluși din grupul de colegi, trei din zece copii sunt amenințați cu bătaia sau lovirea de către alți colegi de clasă sau de școală, iar unul din patru elevi a fost umilit în fața colegilor.
R.: Care sunt caracteristicile bullyingului?
psih. A.I.B.: Curtea școlii este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie, dar, din păcate, vorbim și despre teamă, rușine, respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, motivația și potențialul copiilor. Bullyingul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel (făcând referire la aspectul fizic sau probleme de ordin medical ori familial). Uneori, aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice. Bullyingul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic care are trei caracteristici: intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva; repetat – aceeași persoană este rănită mereu; dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.

• Nedepistat la timp, bullyingul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile

psih. A.I.B.: Fenomenul „bullying” este mult mai des întâlnit decât ne-am dori să credem. Se întâmplă pe coridoarele școlii, în curte, pe străzi și, din păcate, uneori și în sălile de clasă. Nedepistat la timp, bullyingul poate lăsa traume și repercusiuni ireversibile asupra adaptabilității copilului în societate.
R.: Ce implică cazurile de bullying?
psih. A.I.B.: Cazurile de bullying implică cel puțin un agresor și o victimă, iar, în unele cazuri, există și martori. Putem discuta despre bullying fizic, verbal, sexual sau psihologic.
R.: Care sunt cauzele bullyingului?
psih. A.I.B.: Expunerea la violență a unei persoane poate duce mai departe, precum „efectul fluturelui” (o acțiune mică într-un anumit loc, la un anumit moment-dat, poate produce schimbări majore, exponențial amplificate, în alte zone), la alte fenomene de bullying, atât din partea agresorului, cât și din partea celui agresat. De multe ori, agresorul adoptă violența ca ultimă posibilitate de defulare și exprimare, fiind, la rândul său, abuzat ori neglijat. Cauzele cel mai des întâlnite care determină astfel de comportamente ale agresorului pot fi: lipsa de empatie, egocentrismul, orgoliul, superficialitatea relațiilor umane și, mai ales, expunerea și preluarea unor modele de comportament similare – de cele mai multe ori, copilul reproduce cu semenii săi ceea ce vede acasă.

• Intervenție de la o vârstă cât mai fragedă

R.: Ce recomandări și soluții de combatere propuneți?
psih. A.I.B.: Cele mai multe beneficii în ceea ce privește eliminarea bullyingului le-ar aduce intervenția de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele: metode nonformale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care acesta le poate avea; abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de consiliere și orientare; organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică; anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor/ părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg. Cu toții ne dorim școli în care relațiile de colaborare, colegialitate și prietenie primează. Este necesar ca școala să rămână mediul sigur și prietenos în care copiii obțin deprinderi esențiale și dezvoltă relațiile definitorii pentru viitorul lor.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.