In memoriam Teresia Bolchiș-Tătaru

0
85

Un nou an este așteptat cu speranțe și încredere, cu urări de mai bine și multe împliniri însă, ale vieții realități te coboară pe pământ mai repede decât crezi la vestea tristă a trecerii în neființă a celei pe care o știai departe, lângă familie, și totuși aproape, a prof. Teresia Bolchiș-Tătaru, o personalitate de o mare cultură și spiritualitate, ea însăși o personalitate de roman.
O percepeai puternică, cu planuri realizate și proiecte, bine informată și ancorată în tumultul cotidianului, invitându-te de mai multe ori pe an să lecturezi și să meditezi asupra temelor cărților sale propuse spre dezbatere sau cu articole în presa cotidiană. O știai și cu câteva probleme de sănătate, pe care încerca să le țină sub control, care-i limitau mai ales deplasarea, foarte importantă atunci când dorești să fii o prezență activă, și acasă, în mediul cu multe amintiri și resurse sufletești.
Aici, în casa Costin, bunicul dinspre mamă, din Tăuții Măgherăuș, modern amenajată cu o curte superbă, înconjurată de familie și nepoți, de cărți, de documente și calculator, de prieteni și invitați, o simțeai împlinită, cu toate problemele pe care, cu multă ardoare, le ridica spre a fi rezolvate. Și a ridicat în aparițiile sale publice spre dezbatere și schimbare numeroase probleme care au afectat societatea romanescă și valorile sale perene clădite în timp și cu trudă, instituții, familii și persoane, inclusiv ale dânsei, având ferma credință într-o dreptate superioară.
Am colaborat mulți ani în editarea multor cărți recunoscându-i suferința, speranțele și bucuria, tenacitatea și energia, modul de manifestare și exprimare și, mai ales, creativitatea. O creativitate laborioasă având ca rezultat o paletă largă de cărți dedicate copiilor pe care îi poartă în lumea științei biologice precum în Pimpinel și Pimpinela, până la romane de mare profunzime ca Măriuca sau cel dedicat poetului- erou Ion Șiugariu, multe din ele cu substrat autobiografic pe o analiză pertinentă a evoluției societății, drept urmare nu întârzie să apară și aprecierile. De mare valoare sunt și articolele oferite spre publicare în revista fundației PRO UNIONE cât și culegerea de studii cuprinse în volumele MARAMUREȘ, mândria și durerea noastră, pe care le-a coordonat, un punct de referință în istoriografia noastră.
Prin trecerea sa în neființă lasă un mare gol în sufletele noastre ca fiică și personalitate culturală devotată Maramureșului a cărei memorie o vom păstra și care va dăinui prin faptele bune și creația sa. Cel de sus să te aibă în dreapta sa!
Prof. Dan V. Achim, din partea colaboratorilor Revistei PRO_UNIONE și a Ed. Gutinul.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.