Locul lui Mihai Eminescu în cultura română

0
39

Ca în fiecare an, în 15 ianuarie, ziua de naştere a marelui poet, Mihai Eminescu a fost marcată la Biblioteca Judeţeană “Petre Dulfu” din Baia Mare printr-o dezbatere. De data aceasta tema evenimentului a fost “Locul lui Mihai Eminescu în cultura română”. Invitaţii au abordat diferite aspecte din viaţa poetului. Conf. univ. dr. Ştefan Vişovan a ales să vorbească despre activitatea ca bibliotecar a lui Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu – în postura de bibliotecar

“De-a lungul vieţii sale, Mihai Eminescu a ocupat de 4 ori această postură de bibliotecar. De 2 ori a prestat această calitate în mod neoficial. Pe când studia la Gimnaziul din Cernăuţi a fost găzduit de profesorul Aron Pumnul în casa sa. Acolo exista o bibliotecă a studenţilor români. Bibliotecar acolo era întotdeauna un student găzduit în casa dascălului. De timpuriu Eminescu a acceptat să trăiască, să doarmă şi să viseze printre cărţi”, a punctat Ştefan Vişovan.
Al doilea popas în lumea cărţilor s-a consumat la Viena, Mihai Eminescu fiind bibliotecar la Asociaţia “România Jună”. La 1 septembrie 1874 a fost numit director al Bibliotecii Centrale din Iaşi, un post potrivit pentru firea singuratică şi dorinţa de cercetare a poetului. A ocupat acest post până la 1 iulie 1875. Apoi a mai fost bibliotecar pe postul lăsat liber de Alexandru Filipide.

“Bolile” eminesciene

Discuţiile de la această latură a vieţii poetului s-au mutat ulterior într-o direcţie mai puţin confortabilă. Conf. univ. dr. Florian Roatiş a ales să vorbească despre maladiile reale şi ima­ginare ale lui Mihai Eminescu. “Eminescu a fost când lăudat peste măsură, când criticat până la desfiin­ţare”, a remarcat Florian Roatiş. S-au vehiculat diverse diagnostice şi chiar au existat supoziţiile unui complot împotriva lui Eminescu. este exclus din start sifilisul, pentru că, în urma autopsiei a reieşit că creierul poetului era normal. De altfel, acest episod al bolii lui Eminescu pare să fi stat la baza politicii antieminesciene, după cum a accentuat prof. Săluc Horvat. “Diverse diagnostice au fost puse în interesul unor manipulări. E un capitol sensibil”, a mai spus Săluc Horvat.

„Eminescu a fost şi va fi”

Dincolo de toate aceste comentarii pro şi mai ales contra, concluzia e că în cultura română „locul lui Eminescu e în vârful piramidei”. „Excluzând tot felul de epitete (Luceafărul poeziei româneşti, poetul naţional), eu cred că avem toată certitudinea de a-l aşeza pe Eminescu la nivelul cel mai înalt . Locul lui Eminescu a fost stabilit în literatura română încă de la debutul său. A fost caracterizat de atunci ca fiind un poet autentic. Invidii, polemici s-au născut din anumite orgolii, din anumite interese. Încă de la început, Eminescu a fost contestat nu de valorile culturale, ci de cei aflaţi sub nivelul cultural. Mihai Eminescu a ridicat limba română la cel mai înalt grad de expresie. Eminescu a fost şi va fi…”, a concluzionat Săluc Horvat.
La rândul său, directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean, a recomandat cititorilor: „de câte ori aveţi timp, întoarceţi-vă la Eminescu”.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.