Reprezentanții UZPR, în dialog cu ziariști maramureșeni de dincolo și dincoace de graniță

0
58

În suita reuniunilor cu presa de expresie română din afara granițelor României și intenția de a aduna acești jurnaliști în Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), conducerea acesteia a dialogat, săptămâna trecută, cu ziariști maramureșeni din regiunea ucraineană învecinată Transcarpatia, unde trăiesc circa 50 de mii de români, cu înaintași născuți pe aceste meleaguri. Majoritatea trăiesc în localități din raioanele scăldate de Tisa, Teceu și Rahău, păstrând cu sfințenie tradițiile maramureșene, portul și limba românească.
Oare în ce măsură nea­mul românesc din Ucraina este susțiut de Patria MAMĂ ? – este o întrebare pusă de etnicii români maramureșeni de dincolo de Apă pentru autoritățile din România!
În sala de ședințe a Primăriei din Slatina, au venit publiciști mai vechi sau mai tineri din Ujgorod, Slatina, Apșa de Jos, Apșa de Mijloc, la întâlnirea cu reprezentanții UZPR: Doru Dinu Glăvan, președinte, Miron Manega, purtător de cuvânt, Adrian Marchiș, președinte al Filialei Maramureș UZPR, moderatorul întâlnirii, prof. Ioan Ardeleanu Pruncu (sighetean, cu rădăcini în localitatea Biserica Albă de dincolo de Tisa) premiat al UZPR pentru volumul de istorie a presei “Maramureșul, Ziare și ziariști de la începuturi până în 1945”,Editura Valea Verde, 2018, și Florentin Năsui, vechi membru al UZPR. Reuniunea a fost salutată și de consulul României la Solotvino (Slatina), E. Sa Florin Pîrvu, dar și de primarul orășelului Slatina (Solotvino) Gheorghe Uhali.

Puteți opta să intrați în uniunea noastră

Dinu Doru Glăvan, președinte al UZPR: “Mă bucur că ne aflăm azi, aici, împreună cu dvs. în această parte a Ucrainei. Suntem o uniune recunoscută și importantă pentru jurnaliștii români din România, din jurul graniței și din diaspora. Avem peste 2.500 de membri (din presa scrisă, radio, televiziune, IT) și de stânga și de dreapta și de centru. Avem 47 de filiale în țară, în Europa, dar și în SUA, Australia sau Canada. Desigur, ne interesează foarte mult și ceea ce înseamnă jurnalismul de limbă română din jurul granițelor. La Chișinău, bunăoară, avem peste o sută de membri ai UZPR. Avem relații amicale cu Asociația de Presă BucPress de la Cernăuți, inclusiv membri de acolo. Am fost și la confrații din Serbia. Ca uniune de utilitate publică și creație jurnalistică avem obligația să facem o serie de activități pentru publicul larg (în afară de sarcinile de serviciu). Mulți dintre marii scriitori au fost (sunt) jurnaliști. Și aici, în Transcarpatia sunt asemenea oameni deosebiți, jurnaliști, scriitori pe care vrem să-i avem aproape. În Baia Mare avem o puternică filială condusă de Adrian Marchiș, cu jurnaliști remarcabili. UZPR are și un ziar, o revistă și o editură”.

Ziua Ziaristului, pe 28 iunie?

Miron Manega a vorbit despre reperul fundamental al culturii noastre, dar și al UZPR, Mihai Eminescu, un mare ziarist român, nu doar omul deplin al culturii române-cum îl numea Noica. ”El, ca ziarist a pătimit ce a pătimit. Ca ziarist a fost scos în cămașă de forță din spațiul public, pe data de 28 iunie 1883, dată pe care o propunem a fi sărbătorită ca Ziua Ziaristului Român. Eminescu a fost în egală măsură poet și ziarist. Ca poet este Universal, iar ca jurnalist, Național. Totodată, UZPR încearcă să redea, să reseteze demnitatea profesională a acestei meserii de jurnalist, pentru că în România a avut loc un fenomen de degradare a acestei profesii, iar noi încercăm așadar să readucem presa la standardele trasate de înaintașii noștri, ziariștii, care au fost mari oameni de cultură. Am dorit să vă reamintesc aceste lucruri și să vedeți dacă nu vi se pare profitabil spiritual, cultural , cum vreți dvs. să faceți parte din această Uniune”. Dl. Manega a prezentat Imnul jurnalistului, dar și ziarul național Certitudinea, unde este director editorial. ”Apare sub egida UZPR, în 5 mii de exemplare, în care toate editorialele sunt preluate din publicistica lui Mihai Eminescu, texte care sunt de o halucinantă actualitate. Prin noi, prin UZPR, presa se îndreaptă în direcția care trebuie. Cam în toată țară, presa este în declin. Ideile globaliste au luat locul valorilor identitare, propunând o opoziție falsă și toxică, după părerea mea, că valorile identitare ar fi opozabile celor globaliste. NU! Ele sunt complementare. Noi nu pu­tem fi europeni decât ca români. Noi suntem aici de la începuturile Europei, cu mult înainte de anul 106!”
E.Sa Florin Pîrvu, consulul României la Slatina: ”Mă onorează această invitație și am dorit să fiu alături de dvs. E un moment important pentru că aveți posibilitatea să vorbiți și cu ziariști de expresie românească de aici, din Transcarpatia, unde avem figuri proeminente printre noi, ca domnii Botoș și Huzău și toți ceilalți”.
Printre cei prezenți s-au numărat: Ileana Botoș, redactor la publicația Apșa, Angelica Dan, redactor la redacția emisiunilor de limbă română Ujgorod, Silvia Logoida, corespondent al TV Ujgorod, Ana Pulisca, profesoară de română la Slatina, corespondent, prof. Ruxandra Opriș, preşedinte al Asociației social culturale ”George Coșbuc” din Slatina,
Prof. Ion Huzău, fost redactor-șef la ziarul românilor din Transcarpatia ”Maramureșenii”, până în 2011, când statul ucrainean a oprit finanțarea. A fost corespondent titular la ziarul republican Concordia în limba română, dispărut și acesta. În prezent este corespondentul din regiunea Transcarpatia, din tot teritoriul fostului comitat Maramureș, pentru Radio România Cluj și Radio România Sighet, care au emisiuni și în limba ucraineană. Este și președinte al Asociației ”Dragoș Vodă” din Transcarpatia.
Dr. Ion M. Botoș, președinte al Uniunii Re­gionale ”Dacia” a Românilor din Transcarpatia, directorul singurei publicații în limba română din Transcarpatia, APȘA, care este tipărită la Sighetu Marmației și apare (și) cu sprijinul unor instituții județene sau de cultură din județele Maramureș, Satu Mare, Bihor. “În România nu se scrie sau nu se vorbește aproape nimic despre noi. Suntem foarte puțin cunoscuți în România. La nivel de Maramureș, dl. Adrian Marchiș mai vorbește despre noi la Radio România. Dacă dl. Florentin Năsui și Graiul Maramureșului mai consemnează câte ceva despre noi, celelalte publicații scriu foarte puțin sau deloc despre maramureșenii din Transcarpatia. Am ajuns ca în România să fim confundați cu românii din Valea Timocului! Ne-am bucura dacă statul român ar face măcar pe jumătate din ceea ce face Ungaria pentru maghiarii din Transcarpatia!”

Presa în limba română, redusă la tăcere în Transcarpatia?

Georgeta Marina, redactor-șef al emisiunilor în limba română de la Radio-TV Ujgorod: ”La Ujgorod (reședința regiunii) funcționează din 1968 Redacția în limba (moldovenească, la început) română în prezent pentru românii din Transcarpatia, în cadrul Companiei Regionale apoi de Stat RadioTv, unde lucrez de 19 ani. În prezent sunt 6 redacții ale minorităților în limba română, maghiară, germană, rusină, slovacă și romă. Noi am avut 52 de minute de emisie săptămânală la Tv, iar la radio am avut zilnic 20 de minute. Acum, ne aflăm în plină perioadă de transformare, restructurare a televiziunii publice de stat (cu administrația la Kiev), iar filiala noastră regională va avea o singură redacție pentru minorități (din 6). Astfel, voi deveni simplu redactor și vom avea două emisiuni pe lună, a câte 26 de minute în limba română, ceea ce înseamnă că încet, încet vom dispărea. Adică se vor face emisiuni despre minorități, nu pentru minorități. Pe de altă parte, toată tehnica pe care o avem la dispoziție am primit-o din România, inclusiv de la Societatea de Radio din România.”
”Noi, ca Uniune, vom lua o poziție față de acest aspect. Vom încerca să atragem atenția că nu este în regulă ceea ce se întâmplă. Să se înțeleagă că, din motive de reciprocitate, România acordă o serie de facilități ucrainenilor din România, spații de emisie la radio-tv și susține financiar câteva publicații în limba ucraineană la nivel național.” – punctat Doru Dinu Glăvan. Trimiteți-ne informații, știri, consemnări de aici, din Transcarpatia, pe care le vom publica pe site-ul UZPR sau în publicația Certitudinea”
Gheorghe Uhali a propus redactarea unei scrisori de intenție pentru susținerea audio-vizualului în limba maternă semnată de primarii din comunitățile românești și directorii școlilor cu predare în limba română, președinții asociațiilor românești din Transcarpatia etc.
Pentru devoțiunea față de limbă, cultură și spiritualitate românească sau pentru puterea de a sluji actul jurnalistic și publicistic de-a lungul unei bogate cariere, UZPR a acordat și înmânat Distincția Credință și Loialitate ziariștilor români din Transcarpatia: Elvira Chilaru, Geta Marina, Ion Huzău și Ion M. Botoș.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.