Postul Învierii Domnului

0
64

Postul Sfintelor Paști începe anul acesta pe 2 martie. Acest post, fiind cel mai lung ;i cel mai aspru din posturile de peste an, este cunoscut și sub denumirea de Postul Mare. Ținând seama că el amintește și de postul celor 40 de zile ținute de Domnul nostru Iisus Hristos înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit și numele de Paresimi. În vechime, Postul Sfintelor Paști avea menirea de a-i pregăti pe cei ce urmau să primească botezul în noaptea Învierii.
În primele secole, unele persoane posteau doar în Vinerea Patimilor, altele două zile înainte de Paști, alții o săptămână, în vreme ce unii posteau opt săptămâni.
La sfârșitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Paști a fost împărțit în postul prepascal (Postul Paresimilor), care ținea până la Duminica Floriilor, cu o durată variabilă, și Postul Paștilor (postul pascal), care ținea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii Domnului. După Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Răsărit a adoptat ca durata acestui post să fie de șapte săptămâni, durată prezentă și astăzi.
Conform tradiției stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se postește, după cum spune Părintele Prof. Dr. Ene Braniște în Liturgica Generală, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993, astfel: în primele două zile (luni și marți din prima săptămână) se recomandă, pentru cei ce pot să țină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puțină pâine și bea apă; la fel, în primele trei zile (luni, marți și miercuri) și ultimele două zile (vinerea și sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârșirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfințite), când se mănâncă pâine și legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta și duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn și puțin vin. Se dezleagă, de asemenea, la vin și untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ținere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinții 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea și după-serbarea Buneivestiri (24 și 26 martie), precum și în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii și în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) și în Duminica Floriilor se dezleagă și la pește (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn și vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).
Canonul 69 apostolic osândea cu excomunicarea pe credincioși și cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, în cazul în care aceștia nu țineau Postul Sfintelor Paști. Erau acceptate excepțiile, doar în caz de boală.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.