Campanie de informare cu privire la fenomenul muncii la negru

0
33

O campanie de informare cu privire la fenomenul muncii la negru a demarat din 2 martie, la nivel european. Şi la nivelul judeţului vor fi derulate activităţi specifice pentru conştientizarea cu privire la consecinţele sociale şi economice pe care le poate avea munca fără forme legale.

Legislaţie flexibilă în domeniul relaţiilor de muncă

„Platforma europeană pentru intensificarea cooperării în materie de muncă nedeclarată, al cărei membru este şi Inspecţia Muncii, va desfăşura o campanie de conştientizare cu privire la acest fenomen la nivel european. Munca nedeclarată sau munca la negru, cum este cunoscută prin cea mai frecventă expresie utilizată, în cazul muncii fără forme legale, este acea activitate prestată de un salariat pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, fără a fi respectate prevederile legale în vigoare privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă”, a declarat inspectorul-şef din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Maramureş (ITM), Dragoş Năcuţă.
Oficialii ITM au mai precizat că în ultimul interval de timp în domeniul relaţiilor de muncă, legislaţia a devenit mult mai flexibilă şi pe înţelesul tuturor, astfel: evidenţa muncii a fost simplificată prin introducerea registrului general de evidenţă al salariaţilor, angajatorii pot transmite on-line contractele individuale de muncă, modificarea, suspendarea şi încetarea acestora; este mai simplu să angajezi, obligaţia de informare este îndeplinită de angajator în momentul semnării sau modificării contractului de muncă. Pe de altă parte, perioada de probă devine o procedură utilă de verificare a aptitudinilor salariatului, oricare dintre părţi având posibilitatea ca printr-o simplă notificare în timpul perioadei de probă sau la sfârşitul acesteia să comunice încetarea contractului individual de muncă. O altă prevedere legislativă: contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi încheiat pentru mai multe situaţii şi pentru o perioadă mai mare, respectiv 36 de luni.

Dezavantajele muncii la negru

Dragoş Năcuţă a mai atenţionat că „munca la negru aduce dezavantaje la toţi partenerii sociali. Astfel, munca la ne­gru pentru angajator duce la: nesiguranţa asigurării zilnice a forţei de muncă; muncitori slab pregătiţi profesional; fluctuaţia forţei de muncă; imposibilitatea recuperării pagubelor produse de angajaţi; concurenţă neloială pentru acei angajatori care utilizează toate mijloacele legale în derularea activităţii; amenzi cuprinse între 10.000 şi 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată; închisoare în cazurile prevăzute de lege. Munca la negru pentru angajat duce la: nesiguranţa locului de muncă; lipsa asigurărilor sociale de sănătate, pensie, şomaj şi accidente de muncă şi boli profesionale; imposibilitatea de a beneficia de concediu pentru creşterea copilului; imposibilitatea de a contracta credite; imposibilitatea dovedirii raportului de muncă”.
Munca nedeclarată are efecte negative, pe termen scurt dar mai ales pe termen lung, atât pentru individ, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat, existând o relaţie interdependentă între plata contribuţiilor sociale şi impozitelor şi accesul la drepturile de asigurări sociale şi alte măsuri de protecţie socială. Principala cauză a perpetuării acestui fenomen îl constituie avantajul financiar imediat, obţinut atât de către persoana care desfăşoară activitate, cât şi de angajator, generat de sustragerea de la plata impozitelor şi a contribuţiilor sociale.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAŢI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.